La nouă luni după ce dictatorul Bashar al-Assad a fost răsturnat de o ofensivă a rebelilor, Siria se confruntă cu o serie de noi provocări. Țara, care este acum condusă de grupul militant Hayat Tahrir al-Sham (HTS), se confruntă cu ciocniri sectare violente recurente, atacuri israeliene succesive și dispute interne în cadrul noului guvern. La tumultul existent se adaugă reapariția uneia dintre cele mai vechi provocări ale Siriei: Statul Islamic, cunoscut și sub numele de ISIS, scrie Foreign Affairs.


Teroare maximă: ISIS
De la răsturnarea regimului Assad în 2024, ISIS a dus o campanie de teroare în toată Siria, vizând noul guvern sirian, precum și minoritățile creștine, șiite și kurde. La apogeul său, în 2014, ISIS controla aproximativ o treime din țară. Deși grupul nu mai controlează niciun teritoriu în Siria, iar numărul membrilor săi a scăzut de la aproximativ 100.000 de luptători la 2.500 în prezent, grupul profită de haosul post-Assad din Siria pentru a se reconstrui și reconstitui, prezentând noi obstacole în calea stabilității mult dorite a țării. 
Capacitățile de atac ale grupului se dovedesc a fi mai precise și mai sofisticate ca niciodată, vizând locuri situate mult dincolo de sferele tradiționale de operațiuni ale ISIS. În iunie, de exemplu, un sinucigaș cu bombă afiliat ISIS a atacat o biserică ortodoxă greacă din Damasc, ucigând 25 de persoane și rănind 63. Două luni mai târziu, grupul a lansat peste două duzini de atacuri în nord-estul Siriei, bazându-se pe o combinație de tactici de gherilă, ambuscade, asasinate și dispozitive explozive improvizate care vizau punctele de control militare și vehiculele guvernamentale. Anul trecut, ISIS și-a asumat responsabilitatea pentru 294 de atacuri în Siria, față de 121 în 2023; estimările Națiunilor Unite și ale grupurilor pentru drepturile omului sunt chiar mai mari. Astfel de atacuri reprezintă o provocare flagrantă pentru încercările noii administrații de a stabiliza țara. Situația deja fragilă a securității din Siria este caracterizată de ciocniri frecvente între comunitățile sunnite, alawite și druze. 
Marea retragere
Această situație va deveni și mai periculoasă dacă administrația Trump va pune în aplicare planul anunțat în aprilie de a începe retragerea celor aproximativ 2.000 de soldați americani staționați în țară. Din 2014, Statele Unite au fost pilonul principal al Coaliției globale pentru înfrângerea ISIS, un grup internațional de combatere a terorismului care a colaborat cu forțele de securitate locale pentru a slăbi ISIS. Fără implicarea activă a Washingtonului, membri rămași ai coaliției vor avea dificultăți în a ține ISIS la distanță sau în a sprijini în mod adecvat actorii locali, cum ar fi Forțele Democratice Siriene (SDF), o miliție formată în majoritate din kurzi, care a ajuns recent la un acord de fuziune cu statul.
Pe măsură ce numărul trupelor americane scade și tensiunile sectare cresc, forțele siriene ar putea avea din ce în ce mai multe dificultăți în menținerea autorității în țară. Forța umană combinată a armatei siriene și a SDF este probabil insuficientă pentru a preveni o renaștere a ISIS. Prin urmare, pentru a descuraja ISIS, Statele Unite trebuie să își mențină prezența în Siria după 2026. Va fi necesar un contingent de aproximativ câteva sute de soldați americani pentru a sprijini noile forțe de securitate siriene cu informații, supraveghere, recunoaștere și consolidarea capacităților. Dacă Washingtonul întrerupe sprijinul antiterorist acordat Damascului, guvernul sirian ar putea eșua în unificarea țării și în prevenirea revenirii ISIS. 
Se cere răzbunare
ISIS vede o oportunitate într-o Sirie divizată. Liderii săi caută să exploateze diviziunile sectare și ideologice ale țării pentru a recruta noi luptători și a-și reconstrui califatul. Prin atacurile sale, ISIS speră să demonstreze că actualul guvern sirian este incapabil sau nu dorește să protejeze populația, în special minoritățile. Un raport recent al echipei de monitorizare a ONU a concluzionat că ISIS „va continua să reprezinte o amenințare externă... dacă diviziunile din țară permit un spațiu permisiv de unde pot planifica și executa atacuri”.
Într-adevăr, ISIS a fost deosebit de activ în primăvara trecută. În martie, în urma violențelor dintre comunitățile sunnite și alawite din orașul portuar Latakia, ISIS a efectuat o serie de atacuri împotriva SDF. Apoi, în mai, grupul a lansat o altă serie de atacuri în urma ciocnirilor din sudul Damascului, între forțele de securitate ale noii administrații și comunitățile sunnite și druze. În aceeași lună, la doar o săptămână după ce președintele american Donald Trump s-a întâlnit la Riad cu noul președinte al Siriei, fostul jihadist Ahmed al-Shara, ISIS a lansat o serie de atentate cu bombă și ambuscade în Siria și Irak. Grupul și-a asumat responsabilitatea și pentru amplasarea unui dispozitiv exploziv care a lovit un „vehicul al regimului apostat” în sudul Siriei, provocând cel puțin șapte victime în rândul armatei siriene și marcând primul atac înregistrat asupra forțelor guvernamentale siriene de la căderea lui Assad. O săptămână mai târziu, un alt atac cu bombă efectuat de ISIS în sudul Siriei a vizat luptătorii din Armata Siriană Liberă, o miliție susținută de SUA. De remarcat este faptul că toate aceste atacuri au avut loc în adâncul teritoriului controlat de guvern.
Această intensificare a violenței a fost însoțită de o intensificare a propagandei ISIS care subminează HTS. În buletinul său informativ săptămânal online, care inspiră jihadiștii din întreaga lume, grupul denigrează în mod regulat pe al-Shara și noul guvern și cheamă soldații din armata siriană să dezerteze. Propagandiștii ISIS îl numesc Shara „Jewlani”, făcând referire la o conspirație conform căreia președintele sirian, cunoscut anterior sub numele de Abu Mohammad al-Jolani, ar fi un agent al Mossadului israelian instalat pentru a iniția o schimbare de regim în Siria în favoarea Israelului. Grupul a etichetat, de asemenea, HTS ca fiind kuffar (termen arab pentru „necredincioși”) și l-a acuzat că este o marionetă a Statelor Unite și a Israelului. De când HTS și Shara au ajuns la putere, Israelul a efectuat în repetate rânduri atacuri și incursiuni terestre în Siria, semănând haosul pe care ISIS îl urmărește.
Este alarmant faptul că încrederea crescândă a ISIS a coincis cu retragerea treptată a forțelor americane din Siria și Irak, punând sub semnul întrebării viitorul Coaliției Globale. În septembrie 2024, Statele Unite și Irakul au anunțat împreună că Coaliția Globală își va încheia misiunea militară în Irak până la sfârșitul lunii septembrie 2025 și în Siria până în septembrie 2026. În aprilie, Comandamentul Central al SUA a anunțat reducerea prezenței trupelor americane în Siria de la 2.000 la 1.400 până la sfârșitul acestui an. 
Nu plecați!
Când Trump s-a întâlnit cu Shara în luna mai, a fost pentru prima dată în ultimul sfert de secol când un președinte american s-a întâlnit cu un președinte sirian. O mare parte din impulsul din spatele reangajării administrației Trump cu Siria este determinat de dorința de a finaliza retragerea totală din Irak și Siria – un obiectiv care poate fi atins numai dacă noul guvern sirian se dovedește capabil să contracareze ISIS. În acest scop, Washingtonul a acordat prioritate combaterii terorismului, asistând direct în operațiunile împotriva ISIS și furnizând Damascului informații care au dejucat cel puțin opt atacuri ISIS. 
Evoluția situației din Siria va depinde, cel puțin în parte, de angajamentul Washingtonului de a continua lupta împotriva ISIS. După un deceniu și jumătate de violență extremă comisă de o multitudine de actori, atât statali, cât și nestatali, Siria se confruntă cu un drum lung către stabilitate, în cele mai bune circumstanțe. Orice retragere a SUA ar crea spațiu pentru ISIS și alte organizații teroriste să-și intensifice atacurile, destabilizând și mai mult țara, semănând diviziuni între facțiunile rivale și chiar deschizând ușa pentru extremiștii șiiți susținuți de Iran, inclusiv Hezbollah. Dacă guvernul de la Damasc cade sau dacă nu reușește să unifice comunitățile minoritare ale țării, Siria va reintra în război civil.
În loc să părăsească prematur o Sirie fragmentată, Statele Unite și partenerii săi din Coaliția Globală ar trebui să facă investiții pe termen lung în securitatea țării. Misiunea condusă de SUA a slăbit semnificativ ISIS în ultimul deceniu, iar forțele americane au colaborat eficient cu SDF și alți actori locali în ceea ce privește măsurile de combatere a terorismului. 
O plecare prematură a SUA într-un moment atât de fragil în Siria ar putea întări ISIS, subminând chiar misiunea care a adus forțele americane în Siria în primul rând. 
În loc să pună capăt participării SUA la Coaliția Globală, Washingtonul ar trebui să extindă gruparea pentru a include Siria însăși – o mișcare care ar permite o mai bună pregătire comună, schimb de informații și ope­rațiuni. Dar, pentru ca ISIS să fie învinsă odată pentru totdeauna, noul guvern sirian trebuie să fie implicat și ajutat să reușească.
Călin Duma-Carp