- 27-07-2021
- 0 Comentarii
- 526
- 1
Ortodocșii
- românii (2)
Fiindcă
noi am ,,moștenit” creștinismul de la bulgari, cuvintele care țin de slujba
religioasă au origine slavă (popă, diacon, slujbă), iar cele care țin de credință
(înger, biserică, Dumnezeu) vin din latină. Pentru că limba oficială a
Bisericii Ortodoxe este slavona, folosim și noi alfabetul chirilic aferent
acesteia nu doar în biserică, ci și în viața socială, asta pînă cînd Alexandru
Ioan Cuza realizează că sîntem o nație latină, care folosește alfabetul
chirilic, și, în ciuda opoziției bisericii, introduce alfabetul latin. Dreapta
credință ortodoxă este, după cum spunea părintele Ilie Cleopa, ,,o luptă și o
credință lucrătoare, cînd se face după legea lui Dumnezeu. Protestanții zic că
mîntuirea se face doar prin credință, fără fapte, însă Apostolul Iacob spune că
o credință fără fapte este moartă, că și diavolii cred, dar nu fac voia lui
Dumnezeu”.
În
concluzie, credința care este împodobită și îmbrăcată în faptele bune este cea
lucrătoare, care aduce mîntuire sufletului. Numai credința care lucrează prin
dragoste îl poate mîntui pe om. După invazia Transilvaniei de către regatul
magiar catolic și apostolic, românii vor continua să-și păstreze atît limba cît
și credința ortodoxă, în ciuda încercărilor repetate și agresive ale
maghiarilor de a-i converti la catolicism. Nici măcar reforma religioasă cu un
adînc substrat social a lui Martin Luther nu a schimbat această stare de
lucruri.
În
timpul contrareformei Bisericii Catolice, în anul 1699, o parte a românilor din
Transilvania acceptă unirea cu biserica Romei în schimbul obținerii drepturilor
politice, sociale și militare care le fuseseră luate din 1347. Astfel, apare
religia greco-catolică, care respectă cele patru ,,puncte florentine”
(stabilite de catolici cînd au încercat la un moment dat să reunească
bisericile creștine sub conducerea Papei), adică: primatul papal, împărtășania
cu azimă, adaosul filioque și existența purgatoriului. La scurt timp de la această
unire cu biserica Romei, s-a întrunit Dieta Transilvaniei care, cercetînd
satele și pe credincioșii lor, a constatat că românii rămăseseră neclintiți în
credință. După cîțiva ani, prin 1744, Inocențiu Micu Klein, episcop
greco-catolic, îi convoacă pe credincioșii români în sinodul de la Blaj, prin
care se hotărăște abandonarea uniatiei, din cauza faptului că Biserica Catolică
nu-și respecta promisiunile de acordare a drepturilor pe care românii le
ceruseră, iar aceștia se reîntorc în proporție de masă la Biserica Ortodoxă. Ca
răspuns, Maria Tereza a trimis în Transilvania armata imperială ca să distrugă
cu tunurile și să incendieze mînăstiri și biserici ortodoxe.
Cu toate
astea, vor rămîne suficienți greco-catolici care vor primi pînă la urmă dreptul
de a studia la Berlin, la Viena, la Praga și se vor întoarce cu noi cunoștințe
și informații care-i vor ajuta să lupte mai eficient pentru emanciparea
polítică și socială a tuturor românilor transilvăneni, fie ei greco-catolici
sau ortodocși. În prezent, biserica greco-catolică există în armonie cu cea
ortodoxă și cu cea protestantă.
* * *
Pentru
că arhitectura și arta, în general, s-au manifestat pe tot parcursul
civilizației, mai ales în zona bisericească, aceste monumente închinate
Divinității fiind formele în care s-a manifestat cel mai adesea gustul omului
pentru frumos și inovațiile sale artistice, aș dori înainte de a începe acest
ultim capitol, să vă explic cum s-a ajuns la aceste forme constructive
eclesiastice.
Primele
construcții destinate slăvirii Divinității sînt templele, care au, îndeobște,
trei încăperi ce indică trecerea de la lumea laică către noua grădină a
pămîntului purificat, și apoi la rai. Simbolul pămîntului purificat de Cerul
coborît pe pămînt se regăsește, în construcția bisericilor, în forma turnului
principal, care este, de regulă, de plan pătrat, peste care se așază un dom
semicircular. Dom-ul, cupola semicirculară, reprezintă continuitatea mișcării
planetelor pe boltă cerească sau cerul care se coboară pe pămînt, simbolizat de
turnul cu plan pătrat, purificîndu-l. Aceasta pentru că pătratul reprezintă
cele patru elemente esențiale ale vieții pămîntene: apa, aerul, focul și
pămîntul. La bisericile moldovenești, turnul se clădește peste un octogon, care
simbolizează, prin colțurile sale, cele șapte zile ale Creației și a opta zi a
Învierii.
(va
urma)
Marius Marin
2.5 C