TRANSILVANIA MULTICULTURALĂ (III)
  • 20-07-2021
  • 0 Comentarii
  • 323
  • 0

Germanicii – sașii (2)

Organizarea extrem de strictă a vecinătăților în care era împărțită comunitatea a constituit premisa muncii în comun, element atît de necesar supraviețuirii. Străinii călători prin Transilvania notau despre sași că ,,au ceva manierat și totodată forțat în comportamentul lor, ceva care prin practică îndelungată le-a devenit a doua natură. Ei dau dovadă de liniște și de aceeași uniformitate rigidă în ținută și conduită. În relațiile cu sașii îți vei da seama de același formalism exagerat. Fără ordinea strictă și o minunată regularitate a vieții ar fi pierit cu siguranță. Pînă și în ziua de azi (1868 – data la care sînt făcute aceste însemnări) sasul nu seamănă și nu recoltează cînd vrea el, ci cînd hotărăște comuna, atît de mult se supun sașii hotărîrilor acesteia. Probabil de aceea acești oameni se feresc să hotărască singuri și dau dovadă de o redusă spontaneitate.

Renunțarea la libertatea individului în favoarea libertății comunității apare ca o necesitate istorică și nu e o alegere făcută independent de fiecare cetățean, ci impusă de comunitatea în mijlocul căreia se nasc și în ale cărei reguli sînt înglobați de mici copii. Acum sper că românii din afara spațiului transilvănean vor înțelege de ce românii transilvăneni se gîndesc mult pînă iau o hotărîre și sînt chibzuiți în toate. De la influența comunităților de sași, alături de care au trăit vreme de secole”.

Din păcate, după 900 de ani, descendenții creatorilor unei culturi materiale aparte, purtătorii unei filosofii de viață și a unei mentalități care a influențat în mod decisiv mentalitatea și viața românilor transilvăneni, s-au întors în patria lor de origine, temîndu-se că relaxarea sovieticilor din 1989 ar putea fi de scurtă durată, iar ei ar pierde oportunitatea de a ajunge în lumea liberă.

În Transilvania, vom găsi aproape pretutindeni, uneori pe aceeași stradă – cum e cazul în Brașov – o biserică catolică, una ortodoxă și una evanghelică. Comunitățile religioase au trăit în armonie atunci ca și acum, fără să aibă ceva de împărțit. În 1535, Johannes Honterus, sasul brașovean, scrie ,,Cartea Reformei” și modifică religia sașilor din catolică în evanghelică, ajutîndu-i pe maghiari să-și schimbe catolicismul cu religia inspirată de scrierile lui Calvin și numită din acest motiv ,,calvinistă”.

Însă nu toți sașii au aderat la noua religie. Spre exemplu, o parte din familiile săsești au rămas la religia catolică. Deși puțini în comparație cu cei convertiți la protestantism, ei au primit dreptul de a-și organiza o mică capelă într-unul din turnurile bisericii fortificate, pentru a-și continua nestingheriți practicarea vechii religii. Există vreun exemplu mai bun de toleranță religioasă?

Ortodocșii - românii (1)

Românii sînt, cred eu, singurul popor din lume care a fost creșțin înainte să devină popor cu limbă și identitate proprie. Spun aceasta fiindcă atunci cînd Apostolul Andrei i-a creștinat pe daco-romani aceștia nu vorbeau încă limba română, deci nu erau români, iar cînd s-au format limba și poporul român ei erau deja creștinați. Mai mult decît atît, aș putea îndrăzni să vorbesc despre un pre-creștinism încă de la daci, fiindcă aceștia aveau un zeu principal, pe Zamolxe. Acesta le-a dat codul de comportament moral dacilor sub forma unui cod format din zece lucruri pe care să nu le facă. De asemenea, la un moment dat dispare în camera sa de sub pămînt timp de 3 ani și reapare spre bucuria dacilor care-l credeau mort.  Apoi, dacă e să-l cred pe Mihail Sadoveanu, sacii cunoșteau chiar și semnul crucii, fiindcă marele scriitor român își încheie cartea „Creanga de Aur” spunînd: ,,și atunci, ultimul preot dac făcu asupra ucenicilor săi semnul celor patru puncte, același pe care propovăduitorii noii religii (creștine) îl făceau asupra oamenilor din satele din vale”. Toate aceste lucruri au făcut ca daco-romanii să accepte extrem de ușor creștinismul. În timp, din cauza influenței Imperiului Byzantin și sub înrîurirea bulgarilor, devenim și noi creștini. Astfel, sîntem singura națiune latină care e creștin-ortodoxă, în timp ce polonezii sînt singura națiune slavă care e catolică.

(va urma)

Marius Marin

 

Imi place articolul
Lasa un comentariu
Nota: HTML nu este primiti!
Trimite