De ceva timp, Europa se confruntă cu o amenințare microscopică, un coronavirus alintat Covid-19, care se pare că și-a propus, înainte de toate, să aducă puțină lumină și mult adevăr în ceea ce pînă acum se credea a fi Uniunea Europeană.

Iată că, la prima încercare, uniunea asta a statelor europene ne arată că nu prea este dusă la biserică, și că la baza ei nu a stat adevărul, ci o imensă minciună. Cei care încă mai gîndesc știu că multe dintre tîmpeniile care ni se tot îndrugă pe la TV sînt, în realitate, minciuni grotești împachetate în hîrtie colorată, numai bune de livrat credulilor. Acum, în aceste zile, se dovedește cu vîrf și îndesat faptul că Europa este dezbinată, că șeful ei – Germania – a realizat, de fapt, cel de-al nșpe-lea Reich – visul de copil al lui Hitler și coșmarul altora. Se dovedește azi, cînd țări precum Italia se confruntă cu mari probleme pandemice, că în UE nu există solidaritate decît în cazul Germaniei sau Franței.

Lăsînd la o parte ipocrizia europenilor și privind la modul în care Rusia și China au ales să se alăture țărilor cu probleme, nu poți să nu te întrebi ce anume se întîmplă cu adevărat în lumea asta. În prezent, cele două state au ales să ajute Italia, și și-au arătat disponibilitatea în a oferi sprijin tuturor țărilor care au nevoie, puține fiind statele care au ales să refuze mîna întinsă a euro-asiaticilor. Evident, România nu are de gînd să accepte, fapt care, evident, era de așteptat. Capitala este total subordonată altor interese nemțești sau americane, așa că indiferența politicienilor români în fața semnalelor Moscovei și Beijingului nu mai suprinde pe nimeni.

Ce este, însă, cu adevărat dramatic este că tîmpiții care ,,conduc” această țară nu doar că se dovedesc a fi total depășiți de situație, dar se bucură de un larg sprijin intern, mediatic și chiar al partidelor din opoziție. Asta este, cu adevărat, drama acestei țări – toți sînt fie trădători de neam, fie lăcustele din spatele lor. România nu mai are efectiv nici un apărător, nici un punct de sprijin. Asta e drama reală a țării, nu faptul că premierul face exact ce i se dictează, fie de cancelariile occidentale, fie de companiile multinaționale. Nu faptul că PSD s-a aliniat în spatele lui Ciolacu și toți, la unison, fac mătănii în fața celor care dictează, de fapt, în România. Sîntem o națiune în derivă, lăsată la cheremul pandemiei și al jafului chiar de poporul român, pentru că el este singurul responsabil de voturile oferite bandiților.

Mă uit la românii de rînd, atît la disperații care golesc rafturile magazinelor, cît și la cei mai temperați, la românii care încalcă carantina și merg la grătare, dar și la cei care stau cuminți în case și nu ies din cuvîntul trădătorilor de neam. Nu pot decît să îi privesc ca pe niște copii ai căror părinți nu sînt tocmai cele mai bune exemple de moralitate. Cetățeanul acestei țări, omul de rînd, omul de treabă, acel om bun majoritar încă în România privește la cei aflați la tribună, iar cînd exemplul acelor ,,părinți” este total împotriva intereselor națiunii, el, ca orice copil care își imită părinții, devine cel mai mare dușman al lui. Asta este, de fapt, problema acestei țări: cu cît politicienii sînt mai proști, mai trădători, mai răi și mai mincinoși, cu atît poporul devine mai rău, mai dur cu sine, indiferent cînd e vorba de neam și foarte egoist și rău cînd e vorba de interesele personale. Nu avem prea multe șanse de schimbare – pentru a-i schimba pe cei de sus, este nevoie de o schimbare la cel mai de jos nivel, al străzii, al românului de rînd, fapt care nu are cum să se întîmple în viitorul apropiat.

Se spune ca suferința îi apropie pe oameni, dar nu cînd e vorba de o asemenea pandemie. Patriotismul și solidaritatea românului se termină la ieșirea din casă, sau de pe Facebook, și încep acolo unde el simte că poate avea ceva de cîștigat din asta. Pentru că ăsta este exemplul pe care l-a primit de la politicienii care apar la tv. Patriotismul și solidaritatea politicianului român încep în momentul în care camera de luat vederi este focusată pe el în prime-time, și se termină fix la finalul emisiunii. Tot ceea ce spune este lipsit de substanță, altfel spus, o minciună ingenios împletită cu bătaia de joc. Iată de ce, în aceste momente oarecum dificile pentru omenire, dar în mod special pentru poporul român, nu întrevăd nici un fel de îmbunătățire a legăturii dintre români și patriotism, dintre popor și stat, dintre națiune și naționalism. Nu avem șanse să renaștem mai buni din asta cîtă vreme noi, ca națiune, îi acceptăm pe trădătorii care ne conduc.

Mulți spun că după această pandemie lumea nu va mai fi la fel. Eu spun că aceasta are rolul de a acoperi ceva mai mare, ceva ce acum se pregătește și care se va declanșa în următoarele săptămîni sau luni de zile. Și da, după aceea lumea nu va mai fi la fel. Coronavirsuul are un rol minor în acest film, iar umanitatea va fi curînd pusă în fața unor alegeri dure, care vor reforma din temelii întregul sistem al relațiilor internaționale. Ce trăim în prezent este doar o comedie jucată prost de către niște actori corupți pînă în măduva oaselor, și pe care omenirea a cam început să îi huiduie din ce în ce mai des, din ce în ce mai puternic.

Tano