Văzînd această realitate, cei care fură și distrug acest popor de 30 de ani, au prins din ce în ce mai mult tupeu, și uite că acum asistăm la anularea a tot ceea ce înseamnă stat, lege și Constituție de către cel mai mare primar ajuns guvernator al României, alături de cel mai lăutăresc, zgomotos și inutil guvern. După un premier extrem de slab, precum Viorica Dăncilă, avem acum o catastrofă de guvern, condus de cel mai penibil prim-ministru pe care România l-a avut în ultimii 150 de ani. Dar, ca să citez mulți români care ne scriu pe adresa redacției – ,,ne merităm soarta”, așa că aici sînt în asentimentul lor.

Să privim puțin în jur, că tot vorbim de inerția, lenea sau doar frica românului de a-și apăra drepturile, proprietatea, dreptul la viață și la fericire. În Chile, o decizie a guvernului de a scumpi prețul biletelor la metrou a făcut ca toată țara să se revolte, mulțimea de oameni a luat cu asalt străzile și a protestat. În România, s-au tot scumpit biletele la metrou și nici măcar o dată bucureștenii nu s-au sesizat. În Iran, s-a scumpit benzina. Țara era să ia foc la propriu. În România, combustibilul se tot scumpește, românii nu doar că nu fac nimic, dar îmi amintesc că în urmă cu cîțiva ani toți românii luau cu asalt benzinăriile înainte cu o zi de scumpire, ca să mai ,,ciupească” și ei un rezervor la prețul vechi. Altă educație, altă menire, alt rost. Iranienii să se războiască cu toată lumea, noi să slujim pe toată lumea. În Franța, se discută schimbarea legii pensiilor și anularea unor drepturi ale unor categorii de pensionari. Parisul e plin de veste galbene, însuși președintele Macron era să fie linșat în urmă cu cîteva zile, pe cînd era prin oraș, cu treabă. La noi, pensiile speciale ale judecătorilor le permit acestora să trădeze națiunea, prin intermediul politicienilor corupți care stau la cîrmă, pensiile nu se majorează, dar se discută de mărirea vîrstei de pensionare. Nici măcar un român nu iese să protesteze. Măi, nici măcar unul. Nu îi interesează. Unii se gîndesc ori că nu vor ajunge la vîrsta de pensionare pentru că vor muri mult mai devreme, alții se gîndesc că au bani destui, sau că se vor retrage la țară și vor trăi acolo. Dar să iasă să își apere dreptul? Nici măcar unul. Aceeași măsură de majorare a vîrstei de pensionare a fost adoptată și în Rusia și, la fel, mulți au ieșit în stradă să își apere drepturile sau măcar să își informeze guvernanții că nu sînt de acord cu acest lucru. La noi, la români, nici măcar nu se pune problema.

La noi se dau resursele naturale, cresc prețurile la majoritatea produselor, oamenii mor prin spitale, poliția pactizează cu interlopii, presa îi face vedete pe analfabeți, fetele sînt traficate sau ucise, Guvernul își face de cap la adăpostul Serviciilor și al unei Justiții corupte, se fac împrumuturi masive care, în loc să fie investite, se duc în consum și furt, autostradă nu se face din vina gîndacilor, străinii dictează în România, prin vocea premierului, prin vocea așa-zisului președinte, și prin vocea mass-media care le aparține în totalitate. Cu toate aceastea, românii tac. Atunci, vă întreb eu pe voi, cine e de vină?

Lăsînd la o parte așa-zisele revolte de pe Facebook, locul unde orice tîmpit își poate da cu părerea, nu există nici un element care să ne indice că neamul românesc are ceva demnitate în sînge. Și, privind realitatea prezentă, dar și cea din perioada comunistă, singura concluzie realistă care se poate trage este că, dacă în 1989 existau rețelele de socializare, Ceaușescu era bine merci și acum, pentru că toți demonstranții din Piața Universității ar fi rămas acasă, și și-ar fi vărsat tot năduful în online. Fără să vrea, sau poate că ăsta a fost, de fapt, obiectivul, fondatorul Facebook a făcut un lucru minunat cu această platformă: a anulat românilor – că se pare că doar la noi e așa – dorința de a lupta pentru drepurile lor constituționale, pentru dreptul la viață, i-a cantonat la domiciliu, în fața unui computer sau a unui telefon, și i-a pus să își dea cu părerea. Mare noroc la noi că în 1989 nu exista Facebook, sau mare ghinion, pentru că altfel nu ar fi existat nici o Revoluție.

Ce este și mai interesant în acest amalgam de abuzuri la care poporul român este supus, și la care tot nu reacționează, este faptul că, după moartea lui Vadim, nimeni, dar nimeni, nu mai zice nimic cînd e vorba de apărarea națiunii de bandiții care o fură. Ori, asta înseamnă că nu mai există nici un fel de organizație – fie ea politică sau nu – care să fie cu adevărat naționalistă. O să vedem în preajma alegerilor parlamentare și locale niște neica-nimeni care vor spune cît de mult iubesc ei România, doar-doar poporul, și așa prost la capitolul alegeri, o să îi voteze. Și după ce ajung în Parlament, se vor retrage pe la alte partide ,,tradiționale” sau doar vor pica în tăcere, pînă la noile alegeri. România a ajuns un sat fără cîini, iar cei care trebuie să o păzească sapă puternic la dezmembrarea ei. Și, evident, românii tac, fapt care le convine de minune bandiților care își urmăresc interesele. Întrebarea care se pune nu mai este ,,dacă” România are să fie readusă la nivelul lui 1917, ci ,,cînd” are să se întîmple acest lucru.

Tano