
- 10-12-2020
- 1 Comentariu
- 1295
- 8
Dragi aspiranți la un loc în Parlament, dacă nu aveți un general pe lîngă voi, un Serviciu, nu puteți accede în forul legislativ al țării. Uitați, dragi români, de ce au murit tinerii la Revoluție, de ce Ceaușescu a murit la Târgoviște și de ce, timp de 30 de ani, România s-a dus de rîpă: pentru că Serviciile au făcut tot ce a fost necesar ca de țara asta să se aleagă praful. Forța securiștilor de ieri este nimic față de puterea pe care o au securiștii de azi. Serviciile de ieri sînt o joacă pe lîngă influența Serviciilor de azi. Totul este orchestrat de generali, colonei și de acei simpli executanți care stau fie în fața laptopurilor, fie în mass-media sau în institutele de sondare a opiniei publice.
Să ne întrebăm, așadar: ce șansă reală există ca un partid
românesc autentic să intre în Parlament și să facă ceva bun pentru România?
Eliminăm din stard rebuturile PSD și PNL. USR și AUR sînt ale lui Kövesi și Coldea,
că doar nu degeaba Simion și Șoșoacă se declară mari fani #rezist. PMP-ul lui
Băsescu este și el arondat pe undeva, pentru că altfel nu atingea nici măcar
acel procent mediocru de 5%.
Acum rămîne să ne întrebăm: unde se termină democrația și
unde decide poporul? Pentru că se pare că în locul poporului, în prezent decide
un nene general din cine știe ce organizație mai mult sau mai puțin cunoscută.
Este evident că nu poporul își decide reprezentanții în Parlament, așa cum nu
are nici o posibilitate de a reacționa în fața nedreptăților pe care democrația
asta dementă din România i le tot face. Românii votează, da. Dar nu ei decid,
ci, cum am spus, un grup restrîns de indivizi ale căror interese sînt diferite
de cele ale poporului. Este un fapt cunoscut încă din anul 2000, de cînd
Corneliu Vadim Tudor a fost furat în turul doi al alegerilor prezidențiale, sau
din 2008, cînd s-a decis ca PRM să nu mai intre în Parlament. În fond, acela a
fost momentul în care România a fost lăsată de izbeliște, pradă șacalilor care
încă o mai rod cu lăcomie. Știm că voturile sînt aranjate și mai știm că doar
anumite partide au voie să acceadă în Parlament, loc de dezmăț și furt
organizat populat de indivizi fazi, membri ai partidelor care se tot rotesc la
guvernare. Mai știm că Sistemul mai adaugă din cînd în cînd cîte o figură nouă
la panou pentru a oferi românul încă o speranță că va fi bine pentru următorii
patru ani. Mai știm că, din cînd în cînd, același Sistem își mai sacrifică cîte
un adept, așa cum Lăpușneanu a făcut cu Moțoc, tocmai pentru a-i oferi
românului naiv încă un sentiment că este stăpîn pe situație, cînd, de fapt,
este mințit la nesfîrșit. Și acum, la acest scrutin, vedem figuri care dispar,
figuri noi care apar din neant, dar care, în realitate sînt aceleași proiecții
false ale unui sistem nenorocit care a făcut din România o colonie.
Cine a cîștigat alegerile parlamentare, de fapt? Ei, cei care
au intrat în Parlament ca persoane fizice și echipelor lor. Au mai cîștigat
bugetarii și Serviciile. Dar România a pierdut încă o dată. Așa se întîmplă de
25 de ani încoace și așa va fi încă mulți ani de aici înainte, pentru că, în
fapt, nu românii sînt cei care își decid viitorul, ci Serviciile. Românii nu
fac decît să semneze, din patru în patru ani, cîte un contract în alb, pe care
aleșii își aștern propriile interese. Asta este democrația românească.
Traversăm o profundă criză sanitară însoțită de o criză
economică din ce în ce mai dură. Mulți o percep dar puțini sînt cei care
realizează ce va urma. Vremuri grele vin pentru că PNL nu a făcut nimic bun
pentru țară, ca și PSD, de altfel, și pentru că nici unul dintre aceste partide
nu realizează că această criză profundă în care țara va cădea nu mai poate fi
oprită. Economia României funcționează doar pe baza împrumuturilor –în ultimele
luni, guvernanții s-au împrumutat cît pentru 20 de ani. Unde sînt acei bani,
vom afla cîndva, sau poate niciodată. Incompentența guvernanților este depășită
doar de obediența lor față de străinătate și de stăpînii ascunși. Inerția românilor
este, la rîndul ei, depășită doar de incultura lor politică și de prostia de
care dau dovadă atunci cînd au impresia că un scrutin electoral chiar le va fi
benefic.
Lumea se află, cumva, în pragul unor mari schimbări, iar țara
asta va intra curînd într-un malaxor dur fără ca românul de rînd să poată
înțelege ce se întîmplă cu el. Elitele lumii se pregătesc, națiunile
independente și puternice își consolidează fiecare poziția economică și
militară, pentru că încă nu se știe cum se va produce tranziția la noua ordine
mondială: dacă va fi realizată printr-o nouă Yalta, la negocieri, sau pe calea
armelor. Iar noi, românii, încă nu știm care ne va fi soarta, pentru că am ales
să rămînem în poziția pe care am avut-o mereu pe parcursul istoriei: element de
schimb pentru marile puteri, un produs geopolitic de tranzacționare și nimic
mai mult.
Urmează patru ani de foc pentru această țară, la finalul
cărora nu știm dacă vom mai fi în această configurație statală sau rupți în
două, trei entități. Nu știm dacă vom fi o colonie sau doar un teritoriu arid
al unui război care nu a fost al nostru, dar la care am participat în mod
evident fără să ne dorim acest lucru. Vor fi patru ani grei, cu crize economice
majore, cu încă o criză medicală, poate și cu ceva cataclisme naturale și,
evident, cu șanse mari să fim parte a unui război fără să ne dorim asta. Pe de
altă parte, singura șansă a României de a redeveni stat național este un război
în care să ne poziționăm de partea cîștigătoare. Altfel, nu avem nici o șansă pînă
la noile schimbări geopolitice viitoare, care se vor produce peste încă 100 de
ani, sau mai mult. Să nu uităm că independența a fost obținută cu un război în
1877, că România Mare s-a format datorită faptului că ne-am situat de partea
cîștigătorilor în 1918, că am devenit un stat balama cînd am ales să fim de
partea Germaniei în 1941. Prin urmare, măreția nu se obține prin vorbe frumoase
și discursuri, ci cu sînge și cu iubire de neamul de care aparții. În nici un
caz altfel!
TANO