Motto: ,,Credeți că noi am fi fericiți ca o altă țară să intervină în ceea ce se întîmplă în Israel? Sigur că nu!”. David Saranga, am­basadorul Israelului în România

Am fost unul dintre cei doi deputați care NU au votat pen­tru Tratatul cu Uniunea Europeană. Nu am votat contra, ci m-am abținut. Asta pentru că nu consideram UE ca fiind ceva rău, ci profund greșită era atitudinea liderilor români – imprimată ulterior majorității populației. O atitudine care se traducea printr-un singur cuvînt: cedare pe toată linia. În plus, o totală necunoaștere a propriilor interese. Adică noi intram în Uniunea Europeană, fără să știm ce vrem – și deciși să ne supunem total ,,marilor frați”. Altfel spus, ne-am aruncat legați la ochi în cușca lupilor mereu flămînzi. Nu exagerez, cam așa sînt ,,partenerii” noștri – și, cu cîteva excepții, acești parteneri nu sînt statele, ci mari companii aflate în spatele grupurilor politice europene. Așa se joacă acest… joc.

Să fim bine înțeleși – nu sînt un partizan al ieșirii din Uniunea Europeană, cel puțin pînă cînd nu sînt epuizate metodele firești: adică impunerea României ca un egal al celorlalți, așa cum sună principiul fundamental al UE, și promovarea intereselor românilor, așa cum ar trebui să sune principiul fundamental al conducătorilor României. Dar, stînd strîmb și judecînd drept: este posibilă realizarea acestor obiective? Cel mai optimist răspuns ar fi ,,Poate, nu știu…”, iar cel mai realist… este cel pesimist – ,,Nici pomeneală!”.

De fapt, conducătorii români, cu mici excepții – și acelea mai mult declarative! – sînt total supuși Bruxelles-ului și Washington-ului. Și e firesc, pentru că preluarea României s-a făcut pe toate căile, inclusiv prin plasarea în fruntea instituțiilor de forță a unor personaje aflate în rețeaua Serviciilor occidentale, dar și prin ridicarea la nivelul conducerii politice a unor indivizi cu probleme la dosar, deci manevrabili, obedienți la comenzile și stimulii potriviți. Dar, mai grav, s-a realizat o contaminare în massă, ceea ce face ca un număr considerabil de români – simpli cetățeni – să solicite conducătorilor ,,supunere totală” față de Occident!

Au trecut neobservate două incidente semnificative în acest sens. Primul incident ar fi declarația de intenție a unui purtător de mesaj al PNL, mă rog, a grupării care poartă acest nume, fără a avea vreo legătură nici cu ideea de ,,național”, nici cu spiritul partidului istoric – cu toate păcatele acestui de-mult-răposat. Iată momentul de care a avut parte cunoscutul avocat Dan Chitic, unul dintre cei mai aprigi luptători pentru drepturile românilor asupra propriilor bogății naturale, de partea cealaltă fiind Răzvan Prișcă, tînărul și tupeistul ,,liberal”. Discuția a pornit de la posibila temă a Referendumului – care pare a fi preocuparea de căpătîi a președintelui, Opoziției și societății civile în această perioadă! Iată dezvăluirea pe care tînărul deputat liberal Prișcă a făcut-o… aș spune, fără nici o remușcare: ,,Tema care eu cred că ar fi important să fie supusă întrebării publice este dacă poporul român este de acord ca, de acum încolo, orice fel de reformă, modificări ale întregii arhitecturi judiciare să se facă doar luînd în calcul recomandările partenerilor noştri, la care noi am acceptat voluntar, cu sacrificii financiare, să aderăm!”. Cu alte cuvinte, nici o decizie importantă să nu fie luată fără a cere ,,recomandările” SUA! A fost firească reacția lui Dan Chitic. ,,Adică să acceptăm statutul de colonii”, a izbucnit cunoscutul avocat. Reacția lui Răzvan Prișcă, un tînăr de numai 31 de ani, a fost una plină de tupeu șmecheresc, specifică noii ,,clase politice”: ,,Staţi liniştit, văd că sînteţi foarte agitat în această seară, liniştiţi-vă, că avem două ore, avem timp – beţi un pic de apă, staţi liniştit”. Avocatul a replicat uluit: ,,Văd că se supune la vot felul în care urmează să se judece ţara asta”. Deci, aceasta e lovitura pe care ar propune-o președintele Iohannis și PNL – supunerea deciziei interne față de voința UE și SUA! Și, nota bene, e chiar în tonul protestatarilor #REZIST – care, de exemplu, cer cu insistență ca orice decizie pe Justiție să poate ,,viză” de afară!

Al doilea incident (nu îl pot numi altfel) a fost dezvăluirea lui Cornel Dinu, marele sportiv și om de cultură, prieten al Tribunului – care a povestit un dialog cu actualul președinte al Parlamentului European, Antonio Tajani. Povestirea se referă la anul 2005, cînd italianul, la acea vreme vicepreședinte al Partidului Popular European, efectua o vizită la București. ,,Seara a fost un banchet la Sala Tronului și am avut o discuție” – își amintește Cornel Dinu, care a reprodus vorbele lui Tajani. ,,Ne gîndim ce vom face cu voi”, ar fi spus Tajani și, ,,vorbind foarte plastic, pentru că era un tip cu șarm – povestește Dinu – mi-a spus «gîndiți-vă că fiecare țară din asta nepregătită care ați intrat pentru că aveam nevoie de piețe de desfacere, vă lăsăm să fierbeți în oalele voastre proprii și punem la fiecare oală cîte doi jandarmi – cine ridică capul… suportă consecințele»”. Cum adică ,,punem jandarmi”?! – a întrebat uimit Răzvan Dumitrescu, realizatorul emisiunii în care Dinu a relatat discuția. ,,Jandarmii sînt de afară – sau sînt de-ai noștri?”, a cerut detalii jurnalistul. „Jandarm e Timmermans, e Kövesi… ăștia sînt jandarmii, din păcate…”, a răspuns Dinu. ,,Mai mult decît atît – (europenii) cunoșteau natura noastră omenească, a românilor – și ne-a spus: cu voi e mai simplu, nu mai e nevoie de jandarmi, voi vă omorîți între voi”, a completat Cornel Dinu. ,,Și iată ce se întîmplă în România de azi, ne omorîm între noi”, a conchis marele om de sport.

Și chiar asta facem – ne omorîm între noi – iar unii dintre noi îi aplaudă pe străinii care îi omoară pe români! Iar zilele trecute am avut o probă incontestabilă că puterile occidentale sînt convinse că ne pot călca în picioare cum vor. Manfred Weber, principalul candidat al popularilor europeni la președinția Comisiei Euro­pene, a amenințat pur și simplu România, coaliția de guvernămînt, dar și pe procurorii care se ocupă de anchetarea Codruței Kövesi: ,,Dacă procedurile judiciare împotriva doamnei Kövesi nu sînt anulate, vom cere o dezbatere în următoarea sesiune plenară a Parlamentului European. De asemenea, apelăm urgent la PES (socialiștii europeni) și ALDE (grupul european) să vorbească împotriva partidelor lor surori din guvernul român”. Din acest mesaj rezultă clar că Weber s-ar face vinovat de un cumul de infracțiuni grave: încercarea de împiedicare și întrerupere a unei anchete a justiției române, dar și șantaj. Dar cine să-l acuze?!… După cum se poate citi, Weber cere întreruperea unei demers legal – pe care-l recunoaște ca atare, nu spune că e ,,ilegal”! – iar pentru aceasta face un dublu șantaj, amenințare la adresa României, precum și a partidelor din Coaliția de guvernămînt. Mai mult, Weber consideră ,,ancheta demarată împotriva Laurei Codruța Kövesi” ca fiind una ,,total inacceptabilă în Europa”. Înțelegeți? Vine ,,europeanul” și le spune românilor, cu alte cuvinte: ,,voi nu aveți voie să faceți anchete sau justiție decît cum și dacă vrem noi, dacă nu, declanșăm furtuna politică împotriva voastră!”… Tupeu, sau ce?! ,,Românii vor dori ca în țara lor să fie Președinte unul care va fi FERM ori de cîte ori se va trezi cîte un precar intelectual ca Weber să ne dea nouă ordine și ultimatumuri…”, scrie Liviu Pleșoianu… ceea ce e frumos, dar tare îmi e că se amăgește! Românii din opoziție l-au chemat pe Weber aici, ei au chemat ocupantul, cum pe vremuri românii îi chemau pe otomani, pe germani sau pe ruși ,,în ajutor”, știind că asta va însemna ocuparea țării. Dar însemna și moartea vecinului și a caprei sale, ceea ce conta mai mult pentru români – și contează și acum! Asta a fost România atunci cînd nu a avut conducător, ci spoliatori – și asta e și acum, cînd are în conducere prea mulți trădători, incapabili și oameni ai străinătății.

Mă uitam uimit cum un stat puternic și demn ne dă o lecție pe care noi nu o înțelegem: ,,Israel consideră că România este o țară suverană, este o democrație și aveți toate instituțiile democratice – de ce să criticăm sau să intervenim în problemele interne ale României? Să ne gîndim altfel – credeți că noi am fi fericiți ca România sau o altă țară să intervină în ceea ce se întîmplă în Israel? Sigur că nu!”. Am reprodus declarația de acum cîteva zile a ambasadorului israelian David Saranga – care nu e român de origine, dar a avut buna voință de a învăța perfect româna – și care încearcă să ne dea o lecție: fiți demni, nu lăsați străinătatea să vă călărească! E lecția Israelului – place sau nu place, dar e singura lecție bună!

Poate e cazul să fim și noi evrei din cînd în cînd, cel puțin la capitolul inteligență, voință, demnitate și determinare – mai ales să știm ce vrem și să fim uniți în fața străinilor, așa cum sînt evreii.

DRAGOȘ DUMITRIU