
- 01-07-2021
- 0 Comentarii
- 710
- 1
A trecut
aproximativ un an de la proclamarea Marii Resetări de către Klaus Schwab.
Primii pași practici pentru „resetare” au fost deja parcurși, scopul principal
fiind trecerea de la capitalismul actual la capitalismul incluziv, în spatele
căruia se ascunde un nou sistem de sclavagism. Restructurarea tuturor
aspectelor vieții unei persoane va fi acoperită de obiectivele combaterii
„pandemiei” și de „amenințarea unei catastrofe climatice”.
Mai întîi la Banca Mondială, apoi la FMI, două sarcini au
devenit prioritare: 1) combaterea „pandemiei” și a consecințelor acesteia; 2)
prevenirea încălzirii globale. Toate celelalte proiecte vor fi finanțate de
acum înainte din resturi. În multe documente ale Băncii Mondiale și ale FMI,
„pandemia” și „încălzirea globală” merg mînă-n mînă, fiind denumite generic
„criza dublă”.
Am scris
în trecut despre planurile Băncii Mondiale de a combate această „dublă criză”.
Cu ceva timp în urmă, Fondul Monetar Internațional a început pregătirile
practice pentru următoarea etapă: lansarea unei noi monede, Drepturi speciale
de tragere – DST. Anterior, FMI indentificase probleme în această monedă,
denumită „aur de hîrtie”, care este plasată pe conturi speciale ale țărilor
membre și care poate fi convertită în alte valute de rezervă, acordate sub
formă de împrumuturi de la un membru al Fondului la altul, dar nu depășește
conturile speciale. În total, de la 1 ianuarie 1970, au fost produse în total
puțin peste 200 de miliarde de unități DST.
Volumul noii expansiuni planificate de „aur de hîrtie”
este echivalent cu 650 de miliarde de dolari. Ținînd cont de rata DST față de
dolarul SUA, se dovedește că valoarea planificată va depăși de 2,3 ori volumul
tuturor monedelor DST emise de FMI în ultima jumătate de secol. Motivul unei
astfel de operațiuni este că Fondul și țările sale membre trebuie să își
construiască capacitatea financiară pentru a face față crizelor.
Într-un
comunicat de presă al FMI din 23 martie 2021 este redată declarația
directorului executiv al Fondului, care indică faptul că problema unei noi
plasări a DST este practic rezolvată. În același comunicat de presă, există o
nouă declarație care nu a mai fost auzită pînă acum: „Dacă va fi aprobată, noua
alocare a DST-urilor va adăuga creșteri substanțiale de lichidități către
țările membre, fără a crește povara datoriei. Acest lucru ar elibera resursele
extrem de necesare membrilor pentru a ajuta la combaterea pandemiei, inclusiv
pentru a sprijini programele de vaccinare și alte măsuri urgente”. Deci, emisia
de „aur de hîrtie” și vaccinarea sînt interconectate. Creditele acordate
țărilor membre ale FMI vor fi acordate în primul rînd ținînd cont de programele
de vaccinare. Dacă țara respectivă are un program, dar nu are fonduri pentru
vaccinarea populației, prioritatea în cheltuirea împrumutului ar trebui să fie
achiziționarea de vaccinuri.
Anterior,
FMI a spus că o condiție pentru redresarea și dezvoltarea rapidă a economiei
mondiale este reprezentată de măsurile țărilor membre de privatizare a
proprietății de stat, liberalizarea fluxurilor de capital transfrontaliere,
dereglementarea economiei, reducerea cheltuielilor bugetare pentru programe
sociale și alte măsuri din arsenalul consensului de la Washington. FMI citează
acum vaccinările în masă drept principalul vehicul pentru reînvierea economiei
globale. Sînt citate cifrele care demonstrează că investițiile țărilor membre
ale Fondului în vaccinuri reprezintă o investiție extrem de satisfăcătoare.
Dacă virusul devine controlabil datorită vaccinărilor în masă, veniturile
fiscale suplimentare pentru economiile dezvoltate vor ajunge la un trilion de
dolari pînă în 2025, explică FMI. Țărilor în curs de dezvoltare li se promite,
de asemenea, o reducere a deficitelor bugetare.
În luna
aprilie a acestui an a avut loc o sesiune comună periodică a Băncii Mondiale și
a FMI. Participanții la sesiune și-au exprimat satisfacția că redresarea
economică globală din primul trimestru al anului 2021 a fost mai rapidă decît
se așteptau și au căzut de acord că vaccinarea a reprezentat unul dintre
factorii redresării economice rapide. De asemenea, în cadrul acestei sesiuni
s-au conturat sarcinile pentru anul următor. În special, s-a anunțat că FMI
pregătește noi abordări ale cooperării cu țările membre. Anterior, aceste
abordări erau determinate de regulile așa-numitului consens de la Washington,
dar acum se așteaptă o nouă versiune a consensului, prin care vor fi impuse
cerințe suplimentare țărilor care doresc să primească împrumuturi: vaccinarea
completă a populației; măsuri de carantinare; decarbonizarea energiei,
industriei și transporturilor; scoaterea așa-numitelor arii protejate din
circulația economică.
La
finalul summitului G-7, care a avut loc în urmă cu cîteva zile, șefa FMI,
Kristalina Georgieva, a făcut o declarație în care și-a exprimat satisfacția:
„Vreau să-mi exprim recunoștința față de G7 pentru sprijinirea noii alocări a
drepturilor speciale de tragere (DST) ale FMI în valoare de 650 de miliarde de
dolari, cea mai mare sumă acordată vreodată. Acest lucru va contribui la
creșterea rezervelor globale și la crearea de oportunități pentru cheltuielile
bugetare necesare pentru a ieși din pandemie”. Pînă la sfîrșitul verii,
alocarea acestui buget DST ar trebui finalizată.
Cu toate
acestea, situația nu este roz. Distribuția DST între țările membre va fi proporțională cu acțiunile acestora în
capitalul Fondului. Țările în curs de dezvoltare au căutat de mult să își
mărească cota și să reducă cota nerezonabil de mare a țărilor dezvoltate
economic. Conform structurii actuale, țările în curs de dezvoltare pot obține
doar o treime din totalul emisiilor (220 de miliarde de dolari). Acest lucru nu
este suficient nici măcar pentru a acoperi costurile recurente ale serviciului
datoriei în grupul țărilor cu venituri mici și medii (LMIC). Vor fi necesare
fonduri mult mai serioase pentru a acoperi integral costurile dobînzilor și
chiar mai puțin pentru a reduce suma principală a datoriei din grupul LMIC. În
caz contrar, programele de vaccinare și decarbonizare în afara habitatului DST
vor eșua.
Suma de
fonduri cerută de LMIC pentru a aborda sarcinile prioritare de vaccinare și
decarbonizare a fost deja stabilită – aproximativ 100 de miliarde de dolari.
Lipsa acestei sume ar putea fi obținută de LMIC prin revizuirea acțiunilor
(cotelor) din capitalul Fondului. Cu toate acestea, participanții la G7 nu împărtășesc această
idee. Este posibil ca planurile globale de vaccinare și decarbonizare să nu fie
îndeplinite.
La 15
iunie, la două zile după încheierea Summitului G-7, Banca Mondială și FMI au
făcut un alt pas pentru a ajuta la combaterea „dublei crize”. A fost înființat
un grup consultativ comun la nivel înalt privind recuperarea și creșterea
durabilă și incluzivă. După cum s-a menționat
pe site-urile Băncii Mondiale și ale FMI, scopul HLGG este „să dezvolte
o înțelegere a principalelor probleme ale politicii economice și a problemelor
instituționale care vor determina abordarea combaterii crizei duale”.
Liderii
KGVU îl vor pe coordona directorul general al politicii Băncii Mondiale în
domeniul dezvoltării și relațiilor de parteneriat, Mari Pangestu, pe directorul
Departamentului de strategie, politici și analize FMI, Cheyla Pazarbashoglu și
pe Lord Nicholas Stern de la London School of Economics. Șefii ambelor
instituții financiare internaționale au comentat crearea KGLU. „Cele mai sărace
și cele mai vulnerabile grupuri au fost cele mai afectate de pandemia COVID-19,
precum și de schimbările climatice și alte provocări. Sper că acest grup consultativ
la nivel înalt va veni cu noi idei de acțiune, la nivel național și global”, a
declarat președintele Grupului Băncii Mondiale, David Malpass. Și directorul
general al FMI, Kristalina Georgieva, a remarcat: „Lumea se confruntă cu două
crize majore – o pandemie și o urgență climatică, care necesită acțiuni
radicale. Prin analiza politicilor și prin propuneri practice, Grupul
consultativ la nivel înalt va juca un rol cheie în această activitate”.
Cred că
în viitorul previzibil sarcina principală de a pregăti propuneri pentru BM și
FMI privind combaterea „dublei crize” va fi încredințată KGLU. Cele două
instituții se pregătesc acum pentru evenimentele cheie din 2021, cum ar fi
Summitul G20 de la Roma (octombrie) și conferința COP26 (a 26-a sesiune a Conferinței
ONU privind schimbările climatice) de la Glasgow (noiembrie). Principala temă
pe ordinea de zi va fi, cu siguranță, „dubla criză”.
TANO