Ideologia globalistă a „dublei crize”
  • 01-07-2021
  • 0 Comentarii
  • 710
  • 1

A trecut aproximativ un an de la proclamarea Marii Resetări de către Klaus Schwab. Primii pași practici pentru „resetare” au fost deja parcurși, scopul principal fiind trecerea de la capitalismul actual la capitalismul incluziv, în spatele căruia se ascunde un nou sistem de sclavagism. Restructurarea tuturor aspectelor vieții unei persoane va fi acoperită de obiectivele combaterii „pandemiei” și de „amenințarea unei catastrofe climatice”.

ONU și agențiile sale specializate (OMS, UNEP) și-au îndeplinit sarcina de a speria umanitatea, forțînd-o să accepte „dictatura sănătății” și „dictatura climatică”. Mai mult, instituțiile Grupului Băncii Mondiale (Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare – BIRD; Asociația Internațională de Dezvoltare – IDA; Corporația Financiară Internațională – IFC) și Fondul Monetar Internațional vor fi implicate în implementarea Marelui Plan de Resetare. De mai multe decenii, Banca Mondială s-a specializat în acordarea de împrumuturi pentru proiecte de investiții în diferite sectoare ale economiei, iar FMI a acordat împrumuturi țărilor membre pentru redresarea generală a economiilor. În ultimul an, au avut loc schimbări dramatice în activitățile acestor instituții.

Mai întîi la Banca Mondială, apoi la FMI, două sarcini au devenit prioritare: 1) combaterea „pandemiei” și a consecințelor acesteia; 2) prevenirea încălzirii globale. Toate celelalte proiecte vor fi finanțate de acum înainte din resturi. În multe documente ale Băncii Mondiale și ale FMI, „pandemia” și „încălzirea globală” merg mînă-n mînă, fiind denumite generic „criza dublă”.

Am scris în trecut despre planurile Băncii Mondiale de a combate această „dublă criză”. Cu ceva timp în urmă, Fondul Monetar Internațional a început pregătirile practice pentru următoarea etapă: lansarea unei noi monede, Drepturi speciale de tragere – DST. Anterior, FMI indentificase probleme în această monedă, denumită „aur de hîrtie”, care este plasată pe conturi speciale ale țărilor membre și care poate fi convertită în alte valute de rezervă, acordate sub formă de împrumuturi de la un membru al Fondului la altul, dar nu depășește conturile speciale. În total, de la 1 ianuarie 1970, au fost produse în total puțin peste 200 de miliarde de unități DST.

Volumul noii expansiuni planificate de „aur de hîrtie” este echivalent cu 650 de miliarde de dolari. Ținînd cont de rata DST față de dolarul SUA, se dovedește că valoarea planificată va depăși de 2,3 ori volumul tuturor monedelor DST emise de FMI în ultima jumătate de secol. Motivul unei astfel de operațiuni este că Fondul și țările sale membre trebuie să își construiască capacitatea financiară pentru a face față crizelor.

Într-un comunicat de presă al FMI din 23 martie 2021 este redată declarația directorului executiv al Fondului, care indică faptul că problema unei noi plasări a DST este practic rezolvată. În același comunicat de presă, există o nouă declarație care nu a mai fost auzită pînă acum: „Dacă va fi aprobată, noua alocare a DST-urilor va adăuga creșteri substanțiale de lichidități către țările membre, fără a crește povara datoriei. Acest lucru ar elibera resursele extrem de necesare membrilor pentru a ajuta la combaterea pandemiei, inclusiv pentru a sprijini programele de vaccinare și alte măsuri urgente”. Deci, emisia de „aur de hîrtie” și vaccinarea sînt interconectate. Creditele acordate țărilor membre ale FMI vor fi acordate în primul rînd ținînd cont de programele de vaccinare. Dacă țara respectivă are un program, dar nu are fonduri pentru vaccinarea populației, prioritatea în cheltuirea împrumutului ar trebui să fie achiziționarea de vaccinuri.

Anterior, FMI a spus că o condiție pentru redresarea și dezvoltarea rapidă a economiei mondiale este reprezentată de măsurile țărilor membre de privatizare a proprietății de stat, liberalizarea fluxurilor de capital transfrontaliere, dereglementarea economiei, reducerea cheltuielilor bugetare pentru programe sociale și alte măsuri din arsenalul consensului de la Washington. FMI citează acum vaccinările în masă drept principalul vehicul pentru reînvierea economiei globale. Sînt citate cifrele care demonstrează că investițiile țărilor membre ale Fondului în vaccinuri reprezintă o investiție extrem de satisfăcătoare. Dacă virusul devine controlabil datorită vaccinărilor în masă, veniturile fiscale suplimentare pentru economiile dezvoltate vor ajunge la un trilion de dolari pînă în 2025, explică FMI. Țărilor în curs de dezvoltare li se promite, de asemenea, o reducere a deficitelor bugetare.

În luna aprilie a acestui an a avut loc o sesiune comună periodică a Băncii Mondiale și a FMI. Participanții la sesiune și-au exprimat satisfacția că redresarea economică globală din primul trimestru al anului 2021 a fost mai rapidă decît se așteptau și au căzut de acord că vaccinarea a reprezentat unul dintre factorii redresării economice rapide. De asemenea, în cadrul acestei sesiuni s-au conturat sarcinile pentru anul următor. În special, s-a anunțat că FMI pregătește noi abordări ale cooperării cu țările membre. Anterior, aceste abordări erau determinate de regulile așa-numitului consens de la Washington, dar acum se așteaptă o nouă versiune a consensului, prin care vor fi impuse cerințe suplimentare țărilor care doresc să primească împrumuturi: vaccinarea completă a populației; măsuri de carantinare; decarbonizarea energiei, industriei și transporturilor; scoaterea așa-numitelor arii protejate din circulația economică.

La finalul summitului G-7, care a avut loc în urmă cu cîteva zile, șefa FMI, Kristalina Georgieva, a făcut o declarație în care și-a exprimat satisfacția: „Vreau să-mi exprim recunoștința față de G7 pentru sprijinirea noii alocări a drepturilor speciale de tragere (DST) ale FMI în valoare de 650 de miliarde de dolari, cea mai mare sumă acordată vreodată. Acest lucru va contribui la creșterea rezervelor globale și la crearea de oportunități pentru cheltuielile bugetare necesare pentru a ieși din pandemie”. Pînă la sfîrșitul verii, alocarea acestui buget DST ar trebui finalizată.

Cu toate acestea, situația nu este roz. Distribuția DST între țările membre va fi proporțională cu acțiunile acestora în capitalul Fondului. Țările în curs de dezvoltare au căutat de mult să își mărească cota și să reducă cota nerezonabil de mare a țărilor dezvoltate economic. Conform structurii actuale, țările în curs de dezvoltare pot obține doar o treime din totalul emisiilor (220 de miliarde de dolari). Acest lucru nu este suficient nici măcar pentru a acoperi costurile recurente ale serviciului datoriei în grupul țărilor cu venituri mici și medii (LMIC). Vor fi necesare fonduri mult mai serioase pentru a acoperi integral costurile dobînzilor și chiar mai puțin pentru a reduce suma principală a datoriei din grupul LMIC. În caz contrar, programele de vaccinare și decarbonizare în afara habitatului DST vor eșua.

Suma de fonduri cerută de LMIC pentru a aborda sarcinile prioritare de vaccinare și decarbonizare a fost deja stabilită – aproximativ 100 de miliarde de dolari. Lipsa acestei sume ar putea fi obținută de LMIC prin revizuirea acțiunilor (cotelor) din capitalul Fondului. Cu toate acestea,  participanții la G7 nu împărtășesc această idee. Este posibil ca planurile globale de vaccinare și decarbonizare să nu fie îndeplinite.

La 15 iunie, la două zile după încheierea Summitului G-7, Banca Mondială și FMI au făcut un alt pas pentru a ajuta la combaterea „dublei crize”. A fost înființat un grup consultativ comun la nivel înalt privind recuperarea și creșterea durabilă și incluzivă. După cum s-a menționat  pe site-urile Băncii Mondiale și ale FMI, scopul HLGG este „să dezvolte o înțelegere a principalelor probleme ale politicii economice și a problemelor instituționale care vor determina abordarea combaterii crizei duale”.

Liderii KGVU îl vor pe coordona directorul general al politicii Băncii Mondiale în domeniul dezvoltării și relațiilor de parteneriat, Mari Pangestu, pe directorul Departamentului de strategie, politici și analize FMI, Cheyla Pazarbashoglu și pe Lord Nicholas Stern de la London School of Economics. Șefii ambelor instituții financiare internaționale au comentat crearea KGLU. „Cele mai sărace și cele mai vulnerabile grupuri au fost cele mai afectate de pandemia COVID-19, precum și de schimbările climatice și alte provocări. Sper că acest grup consultativ la nivel înalt va veni cu noi idei de acțiune, la nivel național și global”, a declarat președintele Grupului Băncii Mondiale, David Malpass. Și directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a remarcat: „Lumea se confruntă cu două crize majore – o pandemie și o urgență climatică, care necesită acțiuni radicale. Prin analiza politicilor și prin propuneri practice, Grupul consultativ la nivel înalt va juca un rol cheie în această activitate”.

Cred că în viitorul previzibil sarcina principală de a pregăti propuneri pentru BM și FMI privind combaterea „dublei crize” va fi încredințată KGLU. Cele două instituții se pregătesc acum pentru evenimentele cheie din 2021, cum ar fi Summitul G20 de la Roma (octombrie) și conferința COP26 (a 26-a sesiune a Conferinței ONU privind schimbările climatice) de la Glasgow (noiembrie). Principala temă pe ordinea de zi va fi, cu siguranță, „dubla criză”.

TANO

Imi place articolul
Lasa un comentariu
Nota: HTML nu este primiti!
Trimite