Căldură sufocantă, inundații și secete: ce ne așteaptă în viitor
  • 16-08-2021
  • 0 Comentarii
  • 456
  • 3

Un nou raport al Grupului interguvernamental al ONU privind schimbările climatice (IPCC) conține o prognoză dezamăgitoare. Cei mai mari experți climatici din lume prezic că ne vom confrunta cu evenimente meteorologice și mai drastice în viitor, cu excepția cazului în care vom putea reduce dramatic emisiile de gaze cu efect de seră în viitorul foarte apropiat.

Al șaselea raport al Grupului interguver­namental al Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (IPCC), lansat zilele trecute, oferă dovezi convingătoare pentru a susține teza conform căreia schimbările climatice sînt cauzate de activitatea umană. Valurile record de căldură, inundațiile și secetele au transformat deja viața a milioane de oameni din vestul SUA, sudul Europei și centrul Chinei. Este probabil ca dezastrele naturale să devină și mai frecvente în viitorul apropiat, pe măsură ce temperaturile globale continuă să crească. Constatările raportului se bazează pe sute de lucrări științifice evaluate de experți și reprezintă cel mai recent consens din comunitatea științifică cu privire la starea vremii și schimbările climatice. Primul raport a fost publicat în 1990, iar penultimul în 2013. În cei 13 ani care au trecut, impactul schimbărilor climatice asupra vremii a devenit mai evident, spun oamenii de știință. Deși raportul din 2013 menționează doar condițiile meteorologice extreme în trecere, cea mai recentă versiune conține un întreg capitol.

Planeta s-a încălzit cu 1,1 grade Celsius de la începutul erei industriale, iar coliziunile pe care le-am observat sînt una dintre cele mai vizibile manifestări ale acestei tendințe. Principala concluzie a raportului a fost stabilirea încălzirii și cauzele sale antropice ca fapt necondiționat.

Dacă în rapoartele anterioare despre încălzirea globală se vorbea în termeni de „foarte probabil”, în acest raport se folosește termenul „fapt stabilit”, fapt necondiționat. Același grad de certitudine se aplică și faptului că încălzirea este asociată cu impactul antropogen al oamenilor asupra climei. ,,Putem lega evenimentele meteorologice extreme de schimbările climatice în același mod în care fumatul este legat de cancer”, a declarat pentru National Geographic climatologa germană Frederica Otto, una dintre co-autorele raportului aflat acum la Universitatea Oxford, Marea Britanie. Ca și în cazul fumatului, acest prejudiciu este greu de inversat, dar dacă toate emisiile de gaze cu efect de seră se opresc în curînd, există încă speranță. Ca și în cazul renunțării la fumat, căldura extremă și inundațiile vor continua timp de secole, dar situația va înceta cel puțin să se înrăutățească. Oamenii de știință cred că cel mai important lucru este să ne asigurăm că astfel de evenimente nu devin chiar mai frecvente și mai intense decît sînt acum. „Cred cu tărie că publicul trebuie să știe că schimbările climatice periculoase se întîmplă aici și acum”, spune Michael Wehner, cercetător american în meteorologie extremă la Laboratorul Național Lawrence Berkeley. Wehner a făcut prognoze meteo extreme pentru raportul din 2013 și este autorul principal al raportului actual. Acesta detaliază efectele regionale ale schimbărilor climatice pentru prima dată și arată că aproape fiecare țară de pe planetă suferă de valuri de căldură crescute, precipitații abundente sau agravare a secetei.

Raportul a menționat, de asemenea, că ciclonii tropicali și uraganele din Atlantic se schimbă constant: sînt și mai puternici, se mișcă mai încet și aduc mai multe ploi cu ei, astfel încît inundațiile provoacă uneori mai multe daune decît vîntul însuși. În Statele Unite, Texas și Carolina au experimentat deja acest nou tip de uragan: uraganul Harvey, în 2017 și uraganul Florența, în 2018 au provocat inundații catastrofale și pierderi de miliarde de dolari. „Toate regiunile lumii sînt supuse unor fenomene extreme. Schimbările se petrec peste tot”, spune Sonia Seneviratne, om de știință elvețian în domeniul mediului la Institutul pentru atmosferă și climă de la Școala Universitară de Tehnologie din Zürich și unul dintre co-autorii raportului actual IPCC. Potrivit acesteia, „evenimente complexe” sînt acum observate în multe regiuni ale lumii. Incendiile sălbatice izbucnesc în zonele afectate de valuri de căldură și secetă. Sau, sînt precipitații abundente în zonele de coastă și creșterea nivelului mării exacerbează gravitatea dezastrelor.

După o perioadă de luptă împotriva secetei și a căldurii record, California se confruntă cu incendii catastrofale, unele dintre cele mai grave înregistrate. Turcia și Grecia, care au cunoscut unul dintre cele mai grave valuri de căldură din istorie, se confruntă, de asemenea, cu incendii grave. Pentru a determina cît de mult temperaturile mari cresc probabilitatea unor evenimente meteorologice extreme, oamenii de știință simulează cum ar arăta vremea fără nivelurile ridicate de emisii de carbon care determină încălzirea planetei. Alte tipuri de evenimente meteorologice extreme, precum furtunile periculoase de iarnă și tornadele, rămîn domenii active de cercetare, cu concluzii mai puțin convingătoare.

În timp ce o creștere de unu pînă la două grade a temperaturii globale poate părea nesemnificativă, nu toate regiunile lumii se încălzesc la fel. De exemplu, în Pacificul de nord-vest, unde o căldură fără precedent în această vară a ucis aproximativ 800 de oameni, temperatura medie va crește cu cîteva grade simultan, iar gama de temperaturi extreme crește, de asemenea. „Schimbările climatice cresc probabilitatea unor valuri de căldură anormale”, spune Friderica Otto. Un studiu pe care l-a realizat din inițiativa World Weather Attribution a arătat că valul de căldură actual din Pacificul de nord-vest ar fi „practic imposibil” fără schimbările climatice. Valurile de căldură anormale, care anterior se puteau produce o dată la zece ani, acum s-au dublat în frecvență. Valurile de căldură și mai rare, care se petrec probabil la fiecare cincizeci de ani, sînt acum de aproape cinci ori mai mari, potrivit IPCC.

Serghei Gulev, membru al Grupului intergu­vernamental al ONU privind schim­bările climatice (IPCC), șeful laboratorului Institutului de Ocea­nologie al Academiei Ruse de Științe, a declarat că se observă o serie de consecințe ireversibile pe fondul încălzirii globale. „Da, o serie de schimbări sînt deja ireversibile pe o scară lungă, de cîteva secole. Aceasta este creșterea nivelului oceanului și topirea permafrostului, care este deosebit de importantă pentru Rusia”, a explicat specialistul.

Raportul IPCC este pregătit înainte de conferința din noiembrie, la care aproximativ 200 de țări se vor aduna la Glasgow, Scoția, pentru a discuta despre modalitățile de reducere a emisiilor. La urma urmei, politica actuală a acestor țări poate duce la faptul că planeta va deveni mai caldă cu 3 grade Celsius pînă în anul 2100.

Pentru a limita încălzirea globală la 2 grade Celsius, trebuie făcut ceva cu adevărat drastic. Poate că aceasta înseamnă o încetare completă a consumului de cărbune, petrol și gaze naturale. Dar chiar dacă acum toate țările opresc complet emisiile de dioxid de carbon, metan etc., efectul încălzirii cu 1,1 grade Celsius va rămîne constant timp de milenii. Alte daune pot fi doar evitate. „Dacă credeți că vara aceasta a fost proastă, momentul cînd lumea se va încălzi cu 3 sau 4 grade Celsius ne va face să ne amintim această vară cu nostalgie”, a spus Michael Wehner. ,,Acum este chiar dificil să ne imaginăm cît de rău poate fi totul. Părți ale lumii vor deveni nelocuibile. Iar cele mai puternice uragane vor deveni cu adevărat distructive”.


TANO

Imi place articolul
Lasa un comentariu
Nota: HTML nu este primiti!
Trimite