* Autorităţile indiene au anunţat că fac eforturi pentru a limita un focar de Nipah, un virus rar transmis de la animale la oameni şi care provoacă, printre altele, o puternică febră cu o rată ridicată a mortalităţii. Epidemiile provocate de acest virus sînt rare, dar Nipah a fost inclus de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) – alături de Ebola, Zika şi Covid-19 – ca fiind una dintre numeroasele boli care merită să fie cercetate cu prioritate din cauza potenţialului lor de a provoca o epidemie globală. Nipah se transmite în general la oameni prin intermediul animalelor sau al alimentelor contaminate, dar poate fi transmis şi direct între oameni. Nu există un vaccin împotriva virusului Nipah. Pacienţii se confruntă cu o rată de mortalitate cuprinsă între 40% şi 75%, potrivit OMS. * Cele mai bune drumuri nu sînt întotdeauna și cele mai sigure și se întîmplă ca unele țări cu o infrastructură rutieră de calitate să aibă mai multe accidente fatale, arată datele unui studiu. Nu e cazul României, care e în coada clasamentului și la calitatea, și la siguranța șoselelor. Global Competitiveness Report 2019, publicat de Forumul Economic Mon­dial, este ultimul studiu despre calitatea drumurilor realizat înainte de pandemia de Covid-19. Sondajul a arătat că țările din vestul Europei sînt percepute ca avînd cea mai bună infrastructură rutieră de pe continent. Est-europenii, în schimb, au o părere proastă despre șoselele din țările lor. Olanda (media 6,4) este urmată în topul calității drumurilor din Europa de Elveția (6,3), Austria (6), Portugalia (6), Spania (5,7) și Croația (5,6). În topul mondial, Olanda e depășită doar de Singapore (6,5). Pe locul trei se află Elveția, urmată de Hong Kong (6,1) și Japonia (6,1). Cele mai proaste drumuri din Europa sînt și printre ultimele din lume: Malta (3,3) – locul 106 din 141 la nivel global, Ucraina (3) – locul 114, România (3) – locul 119, Bosnia și Herzegovina (2,8) – locul 121, Republica Moldova (2,6) – locul 127. Totuși, cele mai proaste drumuri din lume, conform direc­torilor chestionați de Forumul Economic Mondial, sînt cele din Africa, Caraibe și Orientul Mijlociu. Raportul consem­nează că România are cele mai proaste drumuri din Uniunea Europeană. * Ministrul austriac al afacerilor europene, Karoline Edtstadler (Partidul Popular, ÖVP), a reiterat vineri preocupările Austriei legate de o extindere a spaţiului Schengen, după ce guvernul de la Bucureşti a ameninţat că va da în judecată Viena dacă aceasta nu va renunţa la vetoul său în privinţa aderării României la Schengen, transmite agenţia austriacă APA. „Vetoul austriac în privinţa Schengen nu este îndreptat împotriva României, ci împotriva unui sistem care nu mai funcţionează”, a declarat vineri Karoline Edtstadler, răspunzînd unei solicitări a APA. Într-un interviu apărut vineri în cotidianul austriac Standard, prim-ministrul român Marcel Ciolacu a declarat că, „în cazul în care cancelarul (Karl) Nehammer va face din nou uz în mod nejustificat de dreptul la veto, va trebui ca, în calitate de prim-ministru, să atac decizia Austriei la Curtea Europeană pentru a cere despăgubiri pentru pierderile cauzate de ne-aderare”. În ce-l priveşte, ministrul de Interne austriac Gerhard Karner (ÖVP) a reacţionat spunînd că „într-un asemenea moment, mi se pare că nu are nici un sens să vorbim despre o extindere a spaţiului Schengen. Avem nevoie de mai multe, nu de mai puţine controale”. „Spania, în calitate de preşedinte al Consi­liului Uniunii Europene, susţine aderarea României la spaţiul Schengen şi are grijă ca această temă să se afle din nou pe ordinea de zi – fie în octombrie, fie la 4 sau 5 decembrie în cadrul Consiliului miniştrilor de Interne din UE. Toate celelalte state –  în afara Austriei – susţin aderarea României”, a declarat premierul Marcel Ciolacu într-un interviu pentru publicaţia aus­triacă Der Standard, transmite Agerpres. * Sistemele de susținere a vieții Pămîntului au fost atît de deteriorate încît planeta se află „cu mult în afara spațiului de operare sigur pentru umanitate”, au avertizat oamenii de știință, scrie The Guardian. Evaluarea lor a constatat că șase din nouă „granițe planetare” au fost rupte din cauza poluării cauzate de oameni și a distrugerii mediului natural. Granițele planetare sînt limitele sistemelor globale-cheie, cum ar fi clima, apa și diversitatea vieții sălbatice, dincolo de care capacitatea lor de a menține o planetă sănătoasă este în pericol de a eșua. Granițele rupte înseamnă că sistemele au fost îndepărtate de la starea sigură și stabilă care a existat de la sfîrșitul ultimei ere glaciare, acum 10.000 de ani, pînă la începutul revoluției industriale. Întreaga civilizație modernă a apărut în această perioadă, numită Holocen. Evaluarea a fost prima pentru toate cele nouă granițe planetare și a reprezentat „primul control științific al sănătății pentru întreaga planetă”, au spus cercetătorii. * Statele Unite sînt considerate în continuare drept cea mai puternică țară din lume, China a devansat Rusia la acest capitol, iar Ucraina a depășit puteri precum Turcia, Italia, Australia și Brazilia. SUA, China și Rusia rămîn, în această ordine, cele mai puternice țări de pe planetă în 2023, potrivit clasamentului publicat de US News & World Report. Ierarhia face parte din studiul „Best Countries”, realizat pe baza chestionarelor com­pletate de 17.000 de persoane din 87 de țări. Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au reușit să pătrundă în primele zece locuri, devansînd Israelul, India și Canada. Rezistența înverșunată în fața invaziei ruse, precum și influența pe care a căpătat-o la Washington și pe plan european au ridicat Ucraina pe locul 14, înaintea unor puteri militare, diplomatice și economice precum Turcia, Italia, Australia, Brazilia, Elveția, Suedia și Olanda. România ocupă locul 78 din 87. Ungaria e mai în față, pe locul 67, însă depășim Croația (locul 79), Cipru (81), Bulgaria (82), Slovenia (83). Slovacia (86) și Estonia (87) se află pe ultimele locuri în clasamentul celor mai puternice țări în 2023. * Papa Pius al XII-lea, liderul Bisericii Catolice în timpul celui de-al II-lea Război Mondial, cunoștea detalii despre încercarea nazistă de a extermina evrei în Holocaust încă din 1942, potrivit unei scrisori găsite în arhivele Vaticanului, care intră în conflict cu poziția oficială a Sfîntului Scaun la acea vreme, conform căreia informațiile pe care le avea erau vagi și neverificate, relatează Reuters. Scrisoarea, datată 14 decembrie 1942, a fost scrisă de părintele Lother Koenig, un iezuit care a fost în rezistența anti-nazistă din Germania, și adresată secretarului personal al Papei la Vatican, părintele Robert Leiber, de asemenea german. Arhivistul Vaticanului, Giovanni Coco, a declarat pentru Corriere della Sera că importanța scrisorii este „enormă, un caz unic”, deoarece arăta că Vaticanul avea informații că lagă­rele de muncă sînt de fapt fabrici ale morții. * Ucraina va da în judecată Polonia, Ungaria și Slovacia din cauza refuzului acestora de a renunța la interdicția asupra produselor agricole ucrainene, a declarat reprezentantul pentru comerț al Ucrainei, Taras Kachka, într-un interviu exclusiv pentru Politico. Interdicțiile impuse de cele trei țări central-europene au ca scop protejarea fermierilor lor de o creștere bruscă a exporturilor de cereale din partea Ucraina, ca urmare a blocadei impuse de Rusia porturilor ucrainene de la Marea Neagră. „Este important să dovedim că aceste acțiuni sînt greșite din punct de vedere legal. Și de aceea vom începe mîine să demarăm pro­cedurile legale”, a declarat Kachka, adăugînd că Kievul se pregătește să ia măsuri de retorsiune împotriva exporturilor poloneze de fructe și legume. * Șeful diplomației chineze, Wang Yi, a plecat luni în Rusia, unde va sta 4 zile și va avea discuții „pe teme de securitate”, după un weekend petrecut în compania consilierului pentru securitate naţională al preşedintelui american Joe Biden, Jake Sullivan, în care cei doi oficiali au discutat inclusiv despre războiul din Ucraina. Kievul spune că nu acceptă să existe negocieri de pace fără retragerea rușilor de pe teritoriul ocupat. Inclusiv SUA și aliații occidentali afirmă că orice negocieri cu privire la Ucraina vor avea loc doar cu implicarea și participarea Kievului. Într-un briefing, Ministerul rus de Externe a indicat că Wang Yi și secretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov, îşi vor „concentra eforturile pe consolidarea colaborării pe scena internaţională”. „Va avea loc un schimb detaliat de opinii asupra proble­melor legate de soluţionarea situaţiei din Ucraina, precum şi a modalităţilor de asigurare a stabilităţii şi securităţii în regiunea Asia-Pacific”, a indicat un purtător de cuvînt. Aliaţi de lungă durată, China şi Rusia laudă adesea parteneriatul lor „nelimitat” şi cooperarea lor economică şi militară care urmează să se intensifice. * Începerea noului an școlar a dus la apariția unui nou val de Covid-19. Alexandru Rafila a declarat că România a ajuns la 2.000 de cazuri pe zi, însă se așteaptă ca cifra să mai scadă în următoarea perioadă. „A revenit şi în România, ca şi în alte ţări. În momentul de faţă avem circa 2.000 de cazuri pe zi. Formele nu sînt aşa de grave cum au fost în alte valuri anterioare. De curînd am început şi o să terminăm foarte rapid achiziţia unor alte antivirale care sînt disponibile în momentul de faţă pe piaţă”, a declarat Alexandru Rafila, la Europa FM. Oficialul statului român e de părere că persoanele infectate, sau care prezintă sim­ptome, au datoria să-i protejeze pe cei din jurul lor, prin purtarea măștii, cel puțin în spațiile aglomerate. Rafila spune că că această măsură trebuie aplicată chiar și în lipsa unor restricții stabilite prin lege. * La mai bine de trei luni luni de la lansarea contraofensivei, Ucraina a revendicat eliberarea a 7 kilometri pătraţi de teritoriu în ultima săptămînă în estul şi sudul ţării, care se aflau sub controlul forţelor ruse. În total, de la lansarea contra­ofensivei, Kievul a anunţat că a eliberat 51 de kilometri pătraţi în jurul Bahmut şi 261,7 de kilometri pătraţi în partea de sud a frontului. * Poliţia bulgară a blocat luni accesul în zona de andocare a bărcilor din Tiulenovo, o localitate turistică în nordul litoralului bulgar al Mării Negre, după descoperirea unei drone care pare să aibă ataşată muniţie, relatează BTA şi Reuters, citate de Agerpres. Dimitar Stavrev, de la revista de aeronautică „Club Krile”, a menţionat că de drona găsită este ataşată o mină şi că este vorba de „o configuraţie tipică pentru conflictul din Ucraina, amîndouă ţările folosind dispozitive similare”, a consemnat Novinite. Potrivit acestuia, se poate presupune că este una dintre dronele folosite de forţele armate ucrainene pentru a ataca peninsula Crimeea. „Impactul nu a fost suficient de puternic pentru a detona dispozitivul”, a adăugat acesta. * Pînă în prezent, pe teritoriul României au fost identificate componente a trei drone provenite din războiul ruso-ucrainian. Două au căzut în apropiere de localitatea Plauru, aflată în imediata apropiere a graniței cu Ucraina, pe Dunăre, zonă intens lovită de Rusia cu scopul de a submina capacitatea Ucrainei de a transporta cereale. O a treia dronă a fost identificată în ultima săptămînă în apropiere de localitățile Nufărul și Victoria, aflate la peste 20 de kilometri de Dunăre. Avem confirmarea că cea de-a doua dronă și cea de-a treia sînt drone rusești, existînd inscripții (Geran 2) cu denumirea dată de ruși dronelor kamikaze iraniene Shahed 136 pe care le-au achiziționat de la Iran și a căror producție a fost mutată pe teritoriul Federației Ruse. * Într-un interviu acordat postului ucrainean Channel 24, oficialul NATO Jamie Shea a declarat că România are capacitatea de a doborî dronele rusești Shahed 136, atît prin capabilități proprii cît și prin cele ale partenerilor occidentali prezenți în țara noastră, dar aceasta, doar în cazul în care atacul e perceput ca o intenție de a lovi teritoriul românesc, informează Defense Romania. El a adăugat faptul că e foarte dificil de interceptat componente ale acestor drone care se prăbușesc pe teritoriul NATO, dacă UAV-urile sînt lovite de antiaeriana ucraineană.
R.M.