Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care este responsabilă cu statisticile privind mortalitatea în lume, nu a făcut public încă numărul total de decese de pe planetă în ultimul an. Cu toate acestea, această cifră nu este dificil de obținut pe baza datelor de la aceeași OMS.

La sfîrșitul anului 2019, numărul deceselor în lume se ridica la 55,4 milioane. La mijlocul acestui an, OMS a raportat că în 2020 rata excesivă a mortalității în lume era de 3 milioane. În consecință, în 2020, 58,4 milioane de oameni au murit în lume. În 2020, din rîndul celor diagnosticați cu COVID-19, potrivit aceleiași OMS, 1,8 milioane de oameni au murit; prin urmare, decesele din această cauză au reprezentat 3,08% din toate decesele. Pînă la mijlocul anului următor, OMS oferă de obicei o imagine estimată a mortalității în lume pentru anul de raportare, defalcată pe cauze majore. Acum, dintr-un anumit motiv, ezită... Am suspiciunea că OMS nu se grăbește să publice statistici privind mortalitatea totală în lume în 2020 deoarece oamenii s-ar putea întreba: din ce cauze au murit 97% din cei decedați anul trecut?

Iată Raportul global al ONU privind crizele alimentare din 2020. Se spune că în ultimul an foamea a lovit 155 de milioane de oameni din 55 de țări și jurisdicții, care, după cum se menționează în raport, se află într-o stare de „criză sau chiar mai rău”. Distribuția acestui contingent pe regiuni este următoarea: Africa - 97,9 milioane de oameni; Orientul Mijlociu - 24,9 milioane; Asia de Sud - 15,6 milioane; America Centrală - 11,8 milioane; Europa de Est - 0,6 milioane de oameni. Cifrele privind numărul de oameni înfometați în lume, citate din două surse, diferă foarte mult: 768 de milioane și, respectiv, 155 de milioane de oameni (în 2020). Se poate presupune că cei 155 de milioane de oameni reflectă numărul celor care sînt într-adevăr într-o situație critică și pot muri în orice moment.

În ONU și în organismele sale specializate, foamea în lume este percepută în primul rînd ca o problemă socio-economică. Un astfel de aspect cheie al problemei, precum mortalitatea din cauza foamei constante, este discutat peste tot, dar nu este măsurat cantitativ. Cu toate acestea, s-au făcut unele estimări. Potrivit UNICEF, care citează estimări din jurnalul medical specializat The Lancet, malnutriția este responsabilă pentru aproximativ 45% din toate decesele la copiii sub cinci ani. Se estimează că 3,1 milioane de băieți și fete sub vîrsta de șase ani mor de foame în fiecare an.

Unele estimări cantitative ale mortalității din cauza foametei sînt incluse în Programul Alimentar Mondial al ONU (PAM). Această organizație a fost înființată în 1961 ca organism de ajutor alimentar în sistemul ONU. PAM furnizează anual 3-4 milioane de tone de ajutor alimentar către cîteva zeci dintre cele mai sărace țări din lume. Probabil, PAM este mai eficientă decît alte organizații internaționale din sistemul ONU în ajutorarea țărilor afectate de foamete. „Se estimează că în fiecare an mor mai mulți oameni din cauza foametei și a consecințelor acesteia decît din cauza malariei, tuberculozei și HIV/SIDA. Foamea este cel mai mare risc pentru sănătate din lume”, a spus Ralf Südhoff, unul dintre oficialii PAM. În aprilie 2020, șeful organizației, David M. Beazley, a avertizat că OMS, prin decretarea pandemiei, a generat un factor declanșator al creșterii fără precedent a foametei în lume: „Dacă nu sîntem pregătiți și nu acționăm acum, s-ar putea să ne confruntăm cu o foamete de proporții biblice în cîteva luni”. În urmă cu un an, pe 21 august 2020, David M. Beazley, într-un interviu acordat TASS, a reiterat faptul că foamea în lume poate atinge „proporții biblice”: „Toate datele pe care le avem, inclusiv prognoza PAM privind o creștere cu 80% a numărului persoanelor cu nesiguranță alimentară – de la 140 de milioane înainte de pandemie, la 270 de milioane pînă la sfîrșitul acestui an – indică o adevărată catastrofă. Ne confruntăm cu riscul unei foamete de proporții biblice”. Deci,  David M. Beazley a prezis că incidența foamei se va dubla în cursul anului 2020. Potrivit PAM, în America Latină numărul persoanelor înfometate va crește cu 269%, în Asia de Est și Centrală cu 135%, în Africa de Sud cu pînă la 90%. În decembrie 2020, vorbind la o sesiune specială a Adunării Generale a organizației, David M. Beazley a confirmat că numărul persoanelor înfometate în lume la sfîrșitul anului s-a dublat și a ajuns la 270 de milioane de oameni.

O altă declarație demnă de remarcat a fost făcută de Beazley la începutul lunii octombrie a anului trecut. El a spus că, potrivit estimărilor PAM, de la începutul anului 2020, în urma rezultatelor a trei sferturi din lume, 7 milioane de oameni au murit de foame. Pe baza acestei cifre, se poate presupune că, conform rezultatelor din cursul anului trecut, rata mortalității din cauza foametei a fost de 9-10 milioane. Deci, la începutul anului trecut, numărul persoanelor flămînde din lume, conform estimărilor PAM, era de 140 de milioane, iar la sfîrșitul anului de 270 de milioane, media fiind de 205 milioane. Putem estima că rata mortalității în rîndul celor flămînzi a fost de aproape 5%. Aproximativ una din douăzeci de persoane înfometate a murit anul trecut. Conform celor mai recente date disponibile ale PAM, în aprilie 2021 existau deja 296 de milioane de oameni (cu 111 milioane mai mult decît în ​aprilie 2020). Chiar dacă presupunem că numărul persoanelor înfometate din lume poate fi înghețat la nivelul din aprilie 2021, valoarea medie anuală a numărului persoanelor care au suferit de foame în 2020 ar fi de peste 280 de milioane de oameni. Aplicînd rata noastră de mortalitate, putem concluziona că, pînă la sfîrșitul anului 2021, 14 milioane de oameni pot muri din cauza foamei. Cu toate acestea, acesta nu este încă cel mai rău scenario, deoarece ONU și alte organizații internaționale sînt extrem de lente în a răspunde la apelurile directorului executiv al PAM către țările bogate pentru a oferi ajutor alimentar de urgență celor mai sărace țări. La mijlocul anului trecut, el a făcut apel la ONU și la cele mai bogate state membre ale ONU să strîngă urgent 5 miliarde de dolari pentru a oferi ajutor alimentar țărilor din lumea a treia în a doua jumătate a anului 2020. Banii nu au fost colectați, iar amploarea foametei a continuat să crească.

Ajutorul alimentar nu este pe agenda țărilor bogate anul acesta. Prioritatea lor este efectuarea vaccinării în masă în țările lumii a treia. Țările în curs de dezvoltare nu sînt în măsură să găsească fondurile necesare. La reuniunea G7, care a avut loc în luna iunie a acestui an în Anglia, au fost alocate 100 de miliarde de dolari, din partea țărilor bogate, pentru a oferi asistență umanitară țărilor în curs de dezvoltare în cauza vaccinării universale. Avînd în vedere prioritățile mai mult decît ciudate ale „nordului bogat” (lupta împotriva încălzirii climatice și vaccinării universale), se poate presupune că nordul nu va salva „sudul sărac” de foame. Prin urmare, nu exclud faptul că numărul persoanelor flămînde pînă la sfîrșitul anului poate depăși 300 de milioane. Acum să comparăm din nou rata mortalității din cauza foametei cu rata mortalității din cauza COVID-19, în cursul anului trecut. Primul indicator, așa cum am menționat mai sus, poate fi estimat în intervalul de 9-10 milioane. Al doilea indicator, potrivit OMS, s-a ridicat la 1,8 milioane de oameni. Se pare că rata mortalității din cauza foametei anul trecut a fost de 5 - 5,5 ori mai mare decît rata mortalității persoanelor diagnosticate cu COVID-19.

Recunoscuta organizație internațională neguver­namentală Oxfam a lansat raportul ,,Virusul foamei se înmulțește: Covid-19 și clima accelerează foametea la nivel mondial”. Conform documentului în fiecare minut 11 persoane mor din cauza foamei și malnutriției în lume. Aceasta este mai mult decît rata mortalității din cauza COVID-19 (aproximativ 7 persoane pe minut). Decalajul în ratele de deces din cauza foamei și din Covid-19 este mai mic decît calculele mele. Cu toate acestea, concluzia raportului se potrivește cu concluzia mea: virusul foametei este mai periculos decît COVID-19.

D.A.