Portret de manager
Citind prima parte a acestui material jurnalistic, doldora de informații și rezultate pozitive cu privire la Sanatoriul Balnear și de Recuperare Techirghiol, una   dintre întrebările legitime care îți dau ghes, sporind interesul pentru o și mai largă cunoaștere a acestei instituții medicale, pe bună dreptate laureată de mai multe ori cu onorantul titlu de „NAVA AMIRAL A BALNEOLOGIEI ROMÂNEȘTI”,  este: Cine se află, la vîrf, în spatele acestor realizări de prestigiu, ce fel de om, ce fel de conducător? Punîndu-și – firesc, nu? – și reporterul aceeași întrebare (bineînțeles, însoțită de multe altele), am urcat, ca pe o pasarelă de navă în port, la compartimentul Administrativ, unde am găsit cu ușurință biroul doamnei director Elena Roxana Țucmeanu (apărută în prima parte cu numele ce-l purta anterior, acela de Elena Roxana Almășan).
Pentru a desena cadrul în care a avut loc prima mea întîlnire cu managerul acestei adevărate Uzine de Sănătate – deși mă aflam sub imperiul captivant al trecerii mele prin toate sectoarele de activitate, de sănătate și de recuperare ale unității – pot să scriu dezinvolt: excelent, natural, impecabil, elevat, sincer. Vă asigur că în aceste aprecieri nu este nicio doză de exagerare, ba dimpotrivă, plecînd din birou și căutînd în gînd o comparație cu situații jurnalistice similare, (cu directori scorțoși, afectați și grăbiți să te expedieze, lipsiți pînă și de bunul- simț al gazdei, ca să nu mai pomenesc de penuria informațiilor pe care le pot oferi unui reporter dornic să facă lumii cunoscută munca unui colectiv de oameni), cele cinci adjective mi s-au părut sărace pentru a descrie, în plinătatea lui, sentimentul copleșitor al acestei prime întrevederi cu doamna director Elena Roxana Țucmeanu.
Deși nu vine din lumea medicală (ca specialitate), dar astăzi face parte din lumea medicală (ca pregătire), cea care conduce Sanatoriul din anul 2015, s-a dovedit a fi o conștiință multidisciplinară, care a acumulat ca un burete cunoștințe din mai multe domenii ale cunoașterii, cu fiecare pas făcut apropiindu-se de perfecțiunea creatoare de modele umane. Pentru elucidarea parabolei în care am construit pasajul de mai sus, vă pun la dispoziție un CV inedit, compus – ca pregătire – din extreme ca dintr-o luptă a contrariilor, dar care, adunate în buchetul vieții doamnei Țucmeanu, s-au împletit într-o unitate și diversitate, în același timp, de cunoștințe puse în slujba cunoașterii legilor, a slujirii Patriei sub Drapel, și – în partea cea mai productivă a vieții domniei sale – în slujba sănătății celor nevoiți să calce pragul Uzinei de Sănătate de la Techirghiol – Sanatoriul Balnear și de Recuperare.
Iată acest palmares impresionant.
Absolventă a Școlii Militare de Ofițeri Activi „Nicolae Bălcescu” (azi, Academia Forțelor Terestre) Sibiu, secția Intendență, după care a fost încadrată la MApN  în diferite funcții; Licențiată în Drept  Juridic și Administrativ; Absolventă a cursului de management spitalicesc la Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar, București; Este posesoare a Diplomei de evaluator competențe profesionale emisă de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vîrstnice;
În anul 2021 a susținut doctoratul în management sanitar; Absolventă a Masterului de Științe Penale la Facul­tatea de Drept a Universității „Ovidius”, Constanța;
A absolvit studiile psihopedagogice de Nivelul I și II, la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic (aceeași universitate); Are un master în management în activitatea de turism. A fost decorată și premiată de mai multe ori, în nume propriu sau în numele Sanatoriului. A publicat multe articole de specialitate, ca semnatară unică sau contributor ca autor colectiv; Este autoarea unei fermecătoare cărți pentru copii, dar nu numai, intitulată „Dragostea Artemiei”, în care deapănă (bilingv: română și engleză) povestea Lacului Techirghiol.
Un interviu care n-a mai avut loc
Ca la orice interviu, mai ales într-un domeniu de sensibilitate umană aparte, m-am pregătit ca atare, întrebările mele dorind să pună în lumină specificul activității Sanatoriului, cu rezultatele de rigoare, privite prin ochii conducătorului acestei unități. Odată ce am intrat în biroul doamnei director Elena Roxana Țucmeanu și am vrut să pornesc dialogul prin întrebări și răspunsuri, am fost surprins de două lucruri inedite în asemenea context: în birou se mai afla (aveam să aflu ulterior) doamna doctor Olga Surdu, medic primar, specialitatea Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie, în același timp Conferențiar Universitar la Facultatea de Medicină a Universității „Ovidius”, Constanța; apoi, întrebările mele au fost bulversate de torentul de informații venite din partea doamnei director, informații care, intercalate cu intervențiile celei de a doua intelocutoare, depășeau cadrul unui simplu dialog, întîlnirea devenind astfel un fel de șezătoare în trei, unde întrebările se iveau din răspunsuri, iar răspunsurile nu erau altceva decît bucăți de  viață autentică. Ce-a ieșit din acest ... trialog, urmăriți în continuare.
Geo Ciolcan: De la Armată la Justiție, de la Justiție la Administrație (resurse umane), apoi la management într-un domeniu select, acesta de medicină balneară și de recuperare. Cum a fost posibilă o asemenea metamorfoză?
Elena Roxana Țucmeanu: Să nu credeți că e la mijloc vreo filozofie. Această trecere a venit parcă de la sine. Pur și simplu, la un moment dat nu mă mai regăseam în ceea ce învățasem să fac (și făceam cu bune rezultate). Atunci am ales schimbarea și nu-mi pare rău. Desigur, la început a fost și ca o provocare, aidoma celorlalte din viața mea. Chiar și acum, la apropae 10 ani în această funcție, tot ce mi se întîmplă zilnic o iau tot ca pe o provocare, bineînțeles, la alt grad de reacție și de conștientizare.
G.C.: Cum vedeți Sanatoriul acum, după 9 ani de cînd sînteți la conducerea acestuia, raportat la anul 2015?
E.R.Ț.: În primul rînd, motivația care m-a determinat să accept (și să concurez) la această funcție a fost visul meu de a transforma secția de copii, pe care, în mare parte am realizat-o, deși unele lucrări sînt încă în desfășurare. Cu cele 16 milioane de euro obținute prin Compania Națională de Investiții am reușit să dăm o nouă înfățișare acestei secții, prin renovări și dotări standard.
G.C.: Cine sînt acești copii și de unde vin?
E.R.Ț.: Este vorba de copiii bolnavi, cu afecțiuni neuropsihomotorii care au nevoie de ajutorul nostru, în sensul că ei trebuie să capete o independență pentru mai tîrziu, trebuind cumva să învețe să se descurce și singuri. Ne străduim cu tot posibilul să le punem la dispoziție toate pîrghiile necesare rezolvării problemelor lor de sănătate, mai ales că unii dintre ei sînt chiar strălucitori, foarte dotați ca intelect.
Este momentul cînd se alătură discuției și doamna doctor Olga Surdu, care s-a dovedit o excelentă cunoscătoare a fenomenului Sanatoriul Balnear și de Recuperare Techirghiol, medic cu experiență calificată în recuperare, medicină fizică și balneologie, atît pe plan intern cît și în spațiul medical internațional, ținînd cont că, în prezent, datorită competenței și expertizei domniei sale, a fost aleasă în funcția de  Președinte al Federației Mondiale de Termalism și Climatologie (FEMTEC).  Pe plan intern doamna doctor Olga Surdu este considerată motorul de dezvoltare al Sanatoriului. A condus aici Departamentul de Cercetare, contribuind la o mai bună înțelegere a efectelor nămolului sapropelic de Techirghiol asupra organismului, fiind de asemenea mentor, sursă de inspirație și sprijin pentru realizarea tezelor de doctorat de către ceilalți colegi din Sanatoriu. Cu o asemenea încărcătură de specialitate să-i dăm cuvîntul.
Olga Surdu: Momentul cînd a sosit la noi doamna manager a fost unul providențial. Aici, de peste o sută de ani, se desfășurau activități depre care noi, toți, credeam că știm tot. Ceea ce ne-a ajutat doamna manager să facem, în primul rînd, a fost să ne ordonăm activitatea, să ne organizăm logic, în timp, și să facm lucruri reale. Celelalte realizări au venit după aceea, cînd lucrurile s-au așezat într-o anume direcție, în momentul (puțin dureros) cînd am descoperit care erau și lipsurile ce ne frînau mersul spre ceea ce sîntem astăzi.
G.C.: Care este structura organiza­torică a Sanatoriului: pe secții, pe servicii, pe clădiri?
E.R.Ț.: Avem patru secții – trei secții spital și una (cea mai mare) sanatorială, astfel: Secția sanatorială recuperare, medicină fizică și balneologie (410 paturi); Secția spital recuperare, medicină fizică și balneologie I (175 de paturi); Secția spital recuperare, medicină fizică și balneologie II (170 de paturi); Secția spital recuperare medicală neuro-psihomotorie-copii (180 de paturi), aceasta este o secție exterioară Sanatoriului, avînd clădiri vechi care sînt în curs de modernizare și transformare generală, deoarece, la ora actuală, nu toate cele 180 de paturi pot fi ocupate.
G.C.: Ce afecțiuni ale corpului uman pot fi tratate în Sanatoriul Balnear și de Recuperare Techirghiol?
O.S.: Toată patologia locomotorie – partea de reu­matologie și inflamatorie degenerativă; parte apost­traumatică; partea de neurologie periferică, la care se adaugă  patologia dermatologică (psoriazis, exemele, dermatitele). Dar, cum oamenii nu au doar o singură suferință și e din ce în ce mai frecventă polipatologia, beneficiază și pacienții cu afecțiuni respiratorii, și cei cu patologie cardio-vasculară periferică, precum și o sumă de alte boli de sistem, pe care nu atît le introducem pe lista indicațiilor, cît fac parte din marele capitol al contraindicațiilor care trebuie protejate.
G.C.: Cu ce personal funcționează această adevărată Uzină de sănătate, în contextul în care doamna doctor Surdu a enumerat un complex de patologii cu care operează specialiștii dumneavoastră?
E.R.Ț.: În martie 2015, cînd am preluat conducerea Sanatoriului, aveam un număr de 363 de salariați. Astăzi am ajuns la 527, cu încă multe locuri vacante, neocupate. Referitor la cadrele medicale – un capitol uman valoros în acest creuzet al vindecării suferințelor umane – desfășurăm un evantai de programe de formare și perfecționare profesională, deși jumătate dintre medici au doctorate în specialități medicale. Pînă acum, în acest program am investit 180.000 de euro. Participăm la conferințe și alte manifestări științifice (în țară și în străinătate), așa încît, prin mijlocirea acestor întîlniri cu grad ridicat de specializări, modelul nostru de terapie să poată fi „exportat”, ca să spun așa. De la începutul activității mele ca manager, în ceea ce privește calitatea personalului medical, am avut în vedere dezvoltarea unei reale comunicări atît între noi, cît și între noi și pacienți, cărora trebuie să le oferi o stare de siguranță, lămurindu-i ce este cel mai bine pentru sănătatea acestora. La noi e un mare travaliu zilnic, ținînd cont că în fiecare zi sînt la tratament 600-700 de pacienți (Baza de tratament poate face față și la 1.000 de pacienți pe zi). Cele 6.000 de proceduri pe zi cer din partea personalului o mare concentrare și un efort considerabil. Ca să vă puteți face o idee despre travaliul nostru, vă spun că, anual, din Sanatoriul nostru sînt externați (deci, au beneficiat de tratament) peste 12.000 de pacienți. I-am făcut să înțeleagă faptul că fiecare pacient are o altă poveste de viață și că trebuie să te adaptezi în raport cu fiecare caz în parte. Pacientul trebuie să știe că va pleca de aici cu o ameliorare a calității vieții sale. Esența acestei transparențe rezidă din conceptul pe care l-am „instituționalizat” în mediul personalului nostru medical, potrivit căruia... și colegii noștri pot pot fi cîndva pacienți!
Astfel precum scriam la începutul acestui capitol, interviul a ieșit din tiparele clasice ale acestui gen gazetăresc, personalitatea celor două distinse interlocutoare dînd peste cap canoanele unui astfel de interviu, operațiunea putînd primi cu ușurință titulatura de colocviu între mai multe persoane, fiecare cu un anumit grad de implicare în conversația colectivă. Ce va urma în acest original reportaj va fi o împletire de date, idei, fenomene, acțiuni și activități – multe povestite, altele extrase din documente – întreaga  această țesătură de imagini redate prin cuvinte, propoziții și fraze avînd un singur corolar: prezentarea cît mai fidelă a ceea ce înseamnă în balneologia românească (și internațională), Sanatoriul Balnear și de Recuperare Techirghiol.
Tribună a științei și practicii medicale balneare și de recuperare
Întrega istorie de 125 de ani a Sanatoriului Balnear și de Recuperare Techirghiol – indiferent ce denumire a purtat de-a lungul anilor, și în ce stadiu de dezvoltare s-a aflat – este străbătută de o puternică împletire a teoriei (științei) cu practica, o serie de personalități care au lucrat în acest secol și un sfert în această unitate medicală de renume a balneologiei autohtone, dezvoltînd programe de cercetare științifică și inovativă recunoscute și pe plan mondial. Primind   documentația în acest sens, prin amabilitatea doamnei director Țucmeanu, deși la început mi s-a părut ușor de transpus în pagini de reportaj, ajuns la București, și după ce am răsfoit noianul de date și realizări în acest domeniu, mi-am dat seama că-mi va fi greu să aștern pe pagina unei reviste toată bogăția de realizări și evenimente care au făcut (și pe această cale) din Sanatoriul Balnear și de Recuperare Techirghiol Nava Amiral a Balneologiei Românești.
Să încerc marea (Lacul Techirghiol) cu degetul!
Mai întîi s-o ascultăm pe doamna director Elena Roxana Țucmeanu, în cîteva cuvinte despre activitatea științifică la nivelul instituției: de cercetare, publicații de specialitate: „În general, cercetările actuale includ studii privind eficacitatea tratamenelor balneare și de recuperare, optimizarea tehnicilor de reabilitare, precum și investi­gația proprietăților terapeutice, ale factorilor naturali de cură, cum ar fi nămolul sapropelic și apa minerală, și sînt vizibile în bazele de date științifice precum: PubMED, Scopus, sau Web of Science, precum și pe profilurile academice Google Scholar sau ResearchGate. Aceste rezultate spectaculoase au la bază și aportul (în primul rînd) al celor peste 15 cadre didactice care activează la noi  și, în același timp, la Facultatea de Medicină a Universității Ovidius din Constanța, de asemenea, al studenților, rezidenților și doctoranzilor care își desfășoară instruirea și cercetările în cadrul Sanatoriului nostru”. Dovezi ale performanței.
 Premiul I, pentru lucrarea „Variații anatomice ale extremităților distale ulnare” – caz clinic (Liliana-Elena Stanciu, Sterian Apostol, Andreea-Dalia Nedelcu, Andreea-Bianca Uzun, Claudia Zait, Andreea-Ioana Bilici, Elena-Valentina Ionescu și Mădălina-Gabriela Iliescu) – la al 46-lea Congres Național de Medicină Fizică și de Reabilitare – București, octombrie 2023;
 Premiul I, pentru lucrarea „Modularea sero­toninei serice a pacienților cu patologie dege­nerativă lombară sub peloidoterapie” (Andreea-Alexandra Lupu, Mădălina Gabriela Iliescu, Camelia Ciobotaru, Doinița Oprea, Carmen Oprea, Liliana Vlădăreanu și Elena-Valentina Ionescu). Pentru economie de spațiu nu mai consemnez prilejul cu care s-a cîștigat acest premiu.
 Premiul I, pentru lucrarea „New approaches to a balneal units management” (Elena-Roxana Țucmeanu, Carmen Oprea, Mariana Stan, Elena-Valentina Ionescu, Alin-Iulian Țucmeanu și Ioana-Adriana Mociu. Idem.
 Premiul I, cu lucrarea „Intestinal microbiome – at the interface between health and disease” (Doinița Oprea, Mădălina Gabriela Iliescu, Liliana Elena Stanciu, Elena Valentina Ionescu, Carmen Oprea, Cristina-Mădălina Lungu). Idem.
 Premiul I, cu lucrarea „Ultrasonographic of the shoulder – improvements in the diagnosis and treatment strategy selection” (Mihaele Minea, Giorgiana Brînză, Rebeca Gîdea, Liliana-Elena Stanciu și Elena-Valentina Ionescu). Idem.
 Premiul II, pentru lucrarea „Comparative Study of the improvement of lung capacity following respiratory physiotherapy” (Silviu Ștefan Rusu, Andreea Bujduveanu, Ana Maria Ștefan, Abu Zaluk Kamel, Ecaterina Alexandra Ciota, Mădălina Gabriela Iliescu, Doinița Oprea și Elena-Valentina Ionescu). Idem.
 Premiul I, pentru lucrarea „The evolution of the marketing process at the Techirghiol SPA and recovery sanitary”. Idem.
 Premiul I „Evergreen Bal­neology – the way ahead”. Idem.
Aceste premii, alese aleatoriu din șirul de zeci de astfel de trofee, cărora li se alătură cele pomenite în prima parte a acestui reportaj, nu sînt niște diplome după care au alergat medicii specialiști de la Sanatoriul din Techirghiol, ci acestea reprezintă – în mod onorabil – o parte a cercetării științifice din cadrul instituției, aceasta și ca urmare a alocării sumei de 11.000.000 euro pentru investiții în echipamente și tehnologii de ultimă generație, pentru tratamentele de balneoterapie, fizioterapie și alte terapii inovative, împreună cu aparate de neurorecuperare bazate pe stimulare funcțională, realitate virtuală sau robotică medicală.
Cele de mai sus, precum și alte rezultate notabile, sînt rodul inteligenței specialiștilor din această instituție, pusă în valoare, însă, de cadrul optim pe care îl au asigurat aici, în acest domeniu de vîrf al oricărei activități: cercetarea și educația, cum, de altfel, spunea și doamna director, cu referire la acest subiect: „Accentul pe cercetare și educație, la noi, înseamnă implicarea în proiecte de cercetare și colaborare cu instituții academice pentru a promova inovația în domeniul balneologiei și a reabilitării, pe de o parte. Pe de altă parte, am alocat un milion de euro, în cadrul investiției specifice – Investiții în sisteme informatice și în infrastructură digitală a unităților sanitare publice, din cadrul Pilonului II – Transformare Digitală, prin programul  Digitalizarea Sanatoriului Balnear și de Recuperare Techirghiol, pentru gestionarea eficientă a datelor pacienților, a programărilor și a altor procese administrative, contribuind la îmbunătățirea accesului și a calității serviciilor”.
Despre o parte activă a acestui fenomen – știința aplicată, în cadrul programelor Sanatoriului – am aflat informații interesante de la o bună cunoscătoare a acestui subiect – doamna doctor, profesor universitar, Mădălina Iliescu, coordonatoarea disciplinei de medicină fizică și de reabilitare din cadrul Facultății de Medicină  Universității „Ovidius”, din Constanța: „Avem o activitate complexă de educație și de cercetare în parteneriatul nostru educațional cu Universitatea Ovidius. Anual intră în Sanatoriu peste 450 de studenți de la programele de studii pe medicină generală (în limbile română și engleză), de fizioterapie, de masteratele specifice de la Facultatea de Sport și Kinetoterapie, de asemenea, studenții de la licența de Kinetoterapie. Ne mîndrim cu un nucleu de cercetare, în care avem studii în cercetare pe dezvoltare doctorală și postdoctorală, în acest cadru avem ca obiectiv cercetarea factorilor naturali din arealul Techirghiol. Momentan sîntem implicați în trei proiecte de cercetare – unul este în curs de finalizare, două fiind în etapa de desfășurare. La unul din cele trei proiecte lucrează și colega mea, aici de față, care poate să vă spună cîteva cuvinte, mai ales că este un proiect unic în România, care îi are în vedere pe pacienții cu simptome metabolice”.
O altă destăinuire – o altă lecție de la marea școală de medicină balneară și de recuperare, care este Sanatoriul din Techirghiol.
„Sînt doctor Liliana Stanciu, șef lucrări. În cadrul activității pe care o desfășor în acest Sanatoriu am constatat că o mare parte dintre pacienți sînt diagnosticați cu obezitate. Obezitatea nu este doar un simptom sau o cauză care duce la multiple patologii asociate, născînd peste 300 de complicații. În cadrul programului pe care-l dezvoltăm vom conștientiza pacienții internați în Sanatoriu asupra importanței, la externare, a planului de kinetoterapie pe care noi îl inițiem și-l explicăm – plan (program) întocmit de specialiștii noștri, specialiști în kinetoterapie, plan nutrițional, acesta ducînd la minimalizarea unor complicații”.
Completarea doamnei doctor Mădălina Iliescu: „Un alt proiect pe care-l desfășurăm și care se bazează pe o patologie foarte importantă în asigurarea sănătății corpului uman, este osteoporoza. Aici venim cu un sistem de standardizare a testelor cu ajutorul unei aparaturi de ultimă generație, cu ajutorul căreia să reușim să punem un diagnostic clar”.
Un alt act benefic cercetării științifice și practicii medicale de specialitate, este revista „TECHIRGHIOL” – Revistă de balneologie, editată de Sanatoriu, cu apariție trimestrială, care a ajuns la anul IX, numărul 33. În articole, studii medicale și expuneri pe teme de specialitate, scrise de specialiști din țară și din străinătate, revista este o adevărată vitrină a medicinei balneare și de recuperare și nu numai. Redactor-șef – director Elena Roxana Țucmeanu.
GEO CIOLCAN