De la legendă la realitate
Dobrogea. Pămînt și apă – cu aproape toate formele lor – faună și floră unice în România și rare pe continent, această întindere din Sud-Estul Țării noastre, între Dunăre și Mare, captivează pe oricine îi calcă pămîntul sau îi străbate apele de pe întinderile ce par mărginite doar de cupola cerului albastru. Teritoriu străvechi, locuit din paleoliticul mijlociu, ne mîndrim de faptul că acest pămînt strămoșesc a fost populat încă din mileniul 2 î.Chr. de strămoșii geto-dacilor. Aici coloniștii greci au întemeiat în Secolele 7-6 î.Chr., pe litoralul Mării Negre, coloniile Histria, Callatis, Tomis. În Secolul 1 al erei noastre a intrat în componența Statului lui Burebista. Apoi, cu o istorie frămîntată, trece succesiv sub stăpînire romano-byzantină, fiind invadată, în mai multe valuri, de pecenegi, uzi și bulgari. În timpul domniei lui Mircea cel Bătrân (1386-1418) a făcut parte din Țara Românească, apoi intră sub ocupația otomană pînă în anul 1878, cînd, în urma Războiului de Independență și a hotărîrii Congresului de la Berlin (1878), a fost recunoscută independența României și restabilirea autorității Statului Român asupra
Dobrogei – străvechi teritoriu românesc.
Ei bine, în acest spațiu ale cărui repere istorice le-am desenat mai devreme, între multe alte locuri luminate de legende străvechi, se află un luciu de apă cu proprietăți miraculoase, căutat de oameni, cu secole în urmă, pentru miracolul vindecării pe care îl aflau aici odată ce intrau în apa lacului. Nu departe de Constanța (12 km) și la marginea localității balneare Eforie Nord, și în fața orașului ce-i poartă numele, se află minunea naturii – Lacul Techirghiol. O întindere de apă salină (95 g/l), pe aproape 12 km.p., cu o adîncime maximă de 9 m., avînd pe fund un strat de nămol cu calități terapeutice, devenite faimoase nu doar în România.
...Demult, tare demult, cînd drumurile erau niște poteci înguste pe care treceau care și rădvane cu mărfuri sau căluți și măgari cu samarele pline cu de-ale gurii, un biet bătrîn tătar, probabil din seminția hanului mongol Genghis-Han, care a invadat aceste teritorii prin anii 1241-1242, un om cu mare durere în suflet din pricină că era olog și orb, pe numele lui Tekir, a ajuns pe malul acestui lac călărind un măgar obosit și el de-atîta drum, și pe deasupra bolnav, cu răni pe spate și la picioare. Fiind o zi călduroasă de vară dobrogeană și văzînd apa cum clipocește la mal, nici una nici două, măgarul lui Tekir intră în apa ademenitoare și prinse a se scălda, bucuros de răcoarea cu care îl împresura apa, dar și de nămolul în care se tăvălea.
Trecu un timp rezonabil, mai trecu un timp și mai rezonabil pentru o îmbăiere de măgar, dar animalul nu dădea niciun semn că ar avea intenția să iasă la mal și să continue drumul alături de stăpînul său. Acesta, tătarul Tekir adică, spre a-l scote pe măgar din apa lacului, își sumese șalvarii și intră în apă. Însă cînd dete și el de răcoarea îmbietoare a apei ce-i uda trupul, nu se grăbi să iasă din lac, ba purcese să-și spele măgarul pe spate producîndu-i acestuia o vădită satisfacție. Totuși, veni timpul să plece iar la drum. Ieșiră amîndoi din apa lacului, omul storcîndu-și nădragii de lichidul pătruns în țesătură, spălîndu-și nămolul negru ca smoala ce-i îngreuna pantalonii, iar animalul scuturîndu-se puternic, într-un evantai de stropi de apă sclipitori în soare, căutînd să-și ușureze povara apei din părul nețesălat de ceva timp. De îndată însă, om și animal trăiră o revelație inedită, ambele personaje ale băii incidentale în acest lac simțind o transfigurare a corpului și a unor perceperi asupra lumii înconjurătoare, astfel: Tekir a început să vadă contururile lumii înconjurătoare, privirea revenindu-i din ce în ce mai clar, în timp ce picioarele betege pînă mai adineauri și-au dat drumul la mers voinicește; în același timp observă că rănile de pe spatele măgarului se vindecaseră, întreaga înfățișare a corpului animalului căpătînd imaginea unui tînăr măgăruș, puternic și dornic de drumuri lungi.
Vestea miracolului vindecării spontane a celor doi se răspîndi ca un fulger de primăvară printre locuitorii apropiați sau mai îndepărtați, de acum încolo apa lacului fiind asaltată de oameni cu diverse probleme de sănătate, care și-au găsit vindecarea făcînd baie în apa acestuia și dîndu-și pe corp cu nămolul care se găsea din belșug pe fundul lacului. Și pentru că Tekir cu măgărușul lui descoperise binefacerile acestei ape (lac = ghiol, în limba turcă) de atunci încoace i s-a spus „Lacul lui Tekir” adică TECHIRGHIOL.
Ceea ce nu știa pe atunci Tekir, acest lucru ajungînd la cunoștința noastră ca urmare a dezvoltării științei umane, cu aplicabilitate și la fenomenul lacului de care facem vorbire, este faptul că apa acestui lac posedă proprietăți fizico-chimice care îl fac propice pentru tratamentul diferitelor afecțiuni. Astfel, chiar de la primele analize ale apei lacului, de la sfîrșitul Secolului al XIX-lea, au fost relevate caracteristici precum: apa, puțin opalescentă, miros slab de hidrogen sulfurat și un gust sărat amar foarte pronunțat. Într-un litru de apă au fost găsite următoarele elemente: clorură de sodiu (sare) – 55,39722; clorură de potasiu – 2,00462; clorură de amoniu – 0,00366; clorură de magneziu – 4, 46890. Combinația dintre apa salină și nămolul sapropelic, pusă în operă de oameni pricepuți, coroborată cu un complex de proceduri (simple sau sofisticate), generate cu ajutorul unei aparaturi moderne – așa cum veți citi, în continuare – a făcut din numele Techirghiol un renume, rostit astăzi cu mîndrie de oamenii locului și cu mirare și încîntare de specialiști în balneologie din Europa și de pe alte continente.
Începuturile unui miracol românesc
Cum orice legendă are și corespondență în realitate, astfel stau lucrurile și cu lacul Lechirghiol, anul 1854 (an în care se desfășura Războiul Crimeii) l-a adus pe Comandantul de Oști Said Pașa în tabăra militară de la Techirghiol. Avînd un braț bolnav, după mai multe îmbăieri cu nămol din lacul de lîngă tabăra armatei otomane, bravul comandant constată cu bucurie o miraculoasă vindecare, știre care a străbătut hotarele timpului, răspîndind și pe această cale gloria de început a Lacului Techirghiol.
În 1878, cînd Dobrogea a revenit la Patria mamă, satul Techirghiol, cu certificat de naștere în anul 1822, era compus doar din 50 de familii care se ocupau cu agricultura. Între timp orizontul local se lărgește, apar oameni străini de specificul locului și cu simț de întreprinzători, astfel că încep primele parcelări de pămînt în jurul lacului, printre cei al căror nume apare ca proprietar este și cel al fostului ministru de Externe al Domnitorului Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, care cumpără 400 de hectare. În pas cu vremurile, la 3 iunie 1886, Statul promulgă Legea pentru încurajarea și dezvoltarea exploatării apelor minerale din țară și a produselor lor, printre altele prevăzînd că: „Stabilimentele de băi și ape minerale din țară, atît cele existente, cît și cele care se vor înființa în viitor, vor fi scutite de orice dare către stat, județ sau comună pe timp de 15 ani. (...) Un regulament special al Ministerului Lucrărilor Publice va asigura transportul cu preț scăzut al vizitatorilor”.
Citind cu savoare primele statistici ale noului stabiliment care prindea viață la Techirghiol, după ce doi constănțeni construiesc primele așa-zise hoteluri, denumite, pompos, „Marele hotel Ioachim” și „Cernat”, aflăm că primii bolnavi tratați la Techirghiol, în 1896, au fost  în număr de 65, următorul an numărul acestora atinge aproape suta (97). Paralel cu atragerea unui public din ce în ce mai numeros pentru a-și reface sănătatea la Techirghiol, autorităție militare locale decid să trimită soldații la băi, unde sînt cazați în corturi și barăci, fiind tratați pentru afecțiuni precum reumatism, artrită, adenită, eczemă, ulcere, anemie, entorsă. Pe fișa lor de observație, la terminarea sejurului de 10 zile, apare scris: ameliorat, vindecat, bine ameliorat.
4 iulie 1899 – un alt reper semnificativ al dezvoltării Techirghiolului și punere în valoare a calităților terapeutice ale apei și nămolului de aici: are loc inaugurarea stabilimentului Eforia Spitalelor Civile. Cu pompa de rigoare, în prezența directorului Eforiei Spitalelor Civile, I. Romniceanu, însoțit de  Al. Gălășescu și de primul medic al sanatoriului, dr. Nicolae Marinescu Sadoveanu, se vizitează noile clădiri ridicate într-un loc aproape pustiu, așa cum reiese din cronica de șantier: „Cît ținea ochiul nu se vedeau decît pămînt sterp, marea și lacul, iar în depărtare se zăreau satele vecine, precum și orașul Constanța”.
În curînd Azilul maritim Techirghiol intră în circuitul național, imediat după Primul Război Mondial elita autohtonă (intelectuali de vază, scriitori, artiști, actori) alege ca loc de recreiere, dar și de creație, Techirghiolul. Amintim aici pe Ionel Teodoreanu, Cezar Petrescu, Tudor Arghezi. Mai mult decît atît, după ce l-am pomenit pe Mihail Kogălniceanu că și-a cumpărat o moșie la Techirghiol, acesta construind și o fîntînă publică în localitate, iar la Tuzla, ridicînd o capelă ortodoxă, aici a locuit pentru un timp Mircea Eliade, iar marele artist Constantin Tănase a ridicat un sanatoriu pentru artiști (Vila Scena), contribuind financiar la construcția Căminului Cultural și a unei biserici. Techirghiolul este locul de naștere al îndrăgitului actor dobrogean Jan Constantin, omagiat astăzi de localitatea natală prin botezarea Teatrului de vară din Techirghiol cu numele Jan Constantin.
Dezvoltarea succesivă a stabilimentelor care au înflorit pe malurile Lacului Techirghiol, într-un perpetuu crescendo al calității și condițiilor de tratament, ne este astăzi dezvăluită și prin imaginile foto de arhivă, din care se vede clar evoluția balneară a localității. Majoritatea fiind cărți poștale, imaginile ce se succed pe retină, în cadre alb-negru sau color, constituie, de fapt, istoria de 125 de ani a actualului Sanatoriu Balnear și de Recuperare Techirghol: Hotelul Traian, Sanatoriul Eforiei, Sanatoriul Militar, Băile Movilă, Vila Ștefania și Băile Ministerului Muncii, Vila Dona, Stabilimentul băilor reci, Hotel Pension Plaja, Vila Lucia, Sanatoriul P.T.T., Techirghiol – vedere generală și lacul, Copii la lac, Debarcaderul, șalupa și scoaterea nămolului  etc., etc.
Din etapele de pionerat care au marcat evoluția Sanatoriului de astăzi, pînă cînd vom păși în zona contemporană cu noi, mai prezint două evenimente ca avanpremieră la unele similare, de mai tîrziu, dar de o amploare și rezonanță medicală mai mari. Țineți minte această bornă de hotar, pentru că acest eveniment de acum 102 ani este un veritabil generator de alte asemenea evenimente, după cum veți afla la momentul oportun: la 2 aprilie 1922 a avut loc, la București, primul Congres Balnear Român, prilej cu care s-a înființat Societatea de Hidrologie Medicală și Climatologie – în legătură directă, ulterior, cu Techirghiolul nostru de astăzi; 20 septembrie 1924: prima aniversare a stațiunii. Cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la întemeierea stațiunii balneare Techirghiol a fost emisă o medalie jubiliară cu un diametru de 50 mm, care prezenta pe avers bustul fondatorului  Ion I. Movilă, avînd de jur împrejur, între două cercuri concentrice, legenda: „Fondatorul stațiunii balneare Movilă – Techirghiol  Ioan I. Movilă”. Reversul  medaliei înfățișează stabilimentul balnear cu textul: „XXV ani de la întemeierea stațiunii balneare Movilă-Techirghiol, 1899-1924, 20 septembrie”.
Majoritatea medaliilor erau confecționate din bronz, un număr relativ mic, din metal auriu și argint.   
La pas printr-o oază de sănătate
Strada Dr. Climescu din Techirghiol este paralelă cu lacul cu același nume. Pe partea dreaptă cînd vii dinspre monumentul lui Tekir și după ce treci de Primărie, la numărul 34, se ivesc două clădiri înalte, cea mai înaltă, cu șase nivele, dînd impresia unui fagure de miere uriaș, prin imaginea înșelătoare a despărțiturilor pe verticală și pe orizontală a etajelor și a ferestrelor, precum și asimetria balcoanelor. Pe frontispiciul de la intrare, deasupra plăcii care consemnează centenarul instituției (1899-1999), citim: SANATORIUL BALNEAR ȘI DE RECUPERARE TECHIRGHIOL. Intrînd pe ușa de sticlă cu deschidere automată, indiferent în ce dispoziție psihică te afli, priveliștea unei săli cu o înălțime de două etaje, unde într-un acvariu înoată pești multicolori, oprindu-se din cînd în cînd, curioși să privească lumea prin sticlă și unde, în jur, deși se circulă frecvent, un aer liniștitor îți învăluie corpul, simți cum întreaga ființă prinde o altă nuanță de viață, pregătindu-te pentru întîlnirea cu miracolul acestei adevărate uzine de sănătate de la Techirghiol.
După ce lași în urmă, la intrare, birourile în care se fac internările fiecărei serii de pacienți, în partea dreaptă holul imens îți poartă pașii spre baza de tratament. Urmînd circuitul normal, după ce fiecare pacient a fost consultat de un medic la un cabinet de specialitate și i s-a întocmit o fișă de tratament (proceduri de urmat), ajungi la Biroul planificări proceduri. Aici, într-un ritm de ceasornic precis, 3 salariați: Mihaela Guteanu, Gabriela Stanca și Cristian Diacu, cu ajutorul calculatorului trebuie să programeze – pe minute – cei 600 de pacienți care, în timpul unei zile, pot beneficia de pînă la 6.000 de proceduri. Vă încredințez, am văzut cu ochii mei, este vorba de un travaliu imens și de o strategie farmaceutică pentru a reuși încadrarea sutelor de pacienți, cu miile de proceduri, la cabinetele și serviciile programate de medicul balneologic, fără a încăleca minutele de programare dintr-un cabinet și fără a crea hiatusuri în programul zilnic al acestora.
În continuare, vă invit pe coridoarele unde este un dute-vino perpetuu, pacienți singuri sau pacienți cu însoțitori, mulți în cărucioare, își întretaie drumurile înspre sau dinspre cabinetele unde au programări. Ce cabinete și ce srvicii medicale? Hai să citim cîteva plăcuțe de pe uși pentru a încerca să pătrundem în acest univers al unei lumi medicale aparte, greu de imaginat de la distanță: Cameră triaj; Curent diadinamic; Ionizare; Laser; Radiologie ; Laborator analize medicale; Băi galvanice; Duș subacvatic/hidromasaj; Bazin; Împachetări parafină; Magnetoterapia MDF; Bioptron-Drenaj-Hivamat; Sală de gimnastică; Ultrasunet; Masaj; Băi cu nămol; Împachetări cu nămol, Băi de plante... Îmaginați-vă că în toate aceste cabinete și locuri de tratament, lucrînd în două ture pe zi, prin mîinile a zeci de medici și asistenți medicali dedicați, cu specialitatea balneologie și cu specificul fiecărui loc de muncă – nesemănînd nici unul cu altul – trec sutele de pacienți cu diverse probleme de sănătate, care au ales, cu încredere și speranță, acest Sanatoriu.
În documentarea mea pentru cest reportaj am întîlnit oameni și fapte, în relația intrinsecă dintre pacient și cadru medical, care implică în mod explicit o mare paletă de calități umane, sentimente și trăiri inedite, avînd la bază – dincolo de Jurămîntul lui Hipocrate – empatie, bun-simț, afecțiune, răbdare, curaj – toate brodate pe o solidă pregătire profesională a celor chemați să vindece rănile (vizibile și invizibile) ale corpului uman. Și, nu de puțin ori, și rănile sufletești. Așa cum veți citi în dialogul reporterului cu managerul acestei instituții, relevarea acestor calități umane este determinată de un program managerial bine pus la punct, program în care vectorul primordial a fost și este interacțiunea umană bazată pe comunicare și, nu în ultimul rînd, socializarea.
Într-adevăr, exemplific prioritățile de mai sus prin cîteva personalități din acest angrenaj uman imens, cu nume și prenume, sau numai cu atitudini și voci. O impresie aparte, cu o revărsare de emoție pură, o degajă în jur un asistent medical (maseor la compartimentul Masaj), nevăzător – ca mulți alții din acest serviciu – care, neputînd citi numele de pe fișele de tratament ale pacienților, a reținut localitățile din care vin și, atunci cînd le vine rîndul, strigă cu putere: „Drumul Taberei” (cartierul cu același nume, din București – n.a.); „Tîrgu Jiu!”; „Prahova!”; „Vîlcea!”; „Pantelimon!”... În cabinetul medical al doamnei doctor Nurla Ghiulcin (medic primar, recuperare medicală fizică și balneologie), avînd ca asistent medical principal pe doamna Marin Livia, te simți ca într-un laborator de analize medicale: consultarea amănunțită a pacientului, ascultarea acestuia și coroborarea datelor prezente cu cele din dosarul cu documente prezentat, fixează parametrii medicali pentru configurarea procedurilor pe care medicul le prescrie, cu amendamentul că oricînd, dacă apar probleme în efectuarea acestor proceduri, pacientul se poate prezenta la medic, în vederea unei eventuale reevaluări, plus că, după prima săptămînă de tratament, se face o analiză și, dacă este  nevoie, se modifică programul.
Alte cabinete, alți oameni dăruiți de Dumnezeu cu harul iubirii pentru cei aflați în suferință, veniți aici pentru a simți o îmbunătățire a stării lor de sănătate, dar și aripile de înger pămîntean ale acestor medici și asistenți medicali care concură la ușurarea suferinței. De data  aceasta deschidem ușa pe care scrie Cabinet Electroterapie Masaj. Dedesubtul acestei denumiri, numele și prenumele a 5 doamne, asistente medicale, cu specialități aparte, care lucrează aici: Drăgan Carmen, Emilian Luminița, Țurcanu Zoia, Burșova Mihaela și Nițu Mihaela. Dintre toate aceste vestale ale domnului Hipocrate, imaginea jovială a doamnei Luminița Emilian, (asistent BTF principal) mi-a rămas întipărită pe retină, asociată cu un rîs molipsitor care o însoțește permanent. Comunicativă și activă în dialog, prin încrederea pe care o degajă reușește să capaciteze atitudinea pacienților, ajungînd să poarte cu aceștia un dialog deschis despre familie, probleme de sănătate etc., fiind mereu prezentă cu sfaturi și recomandări medicale. Cam în aceeași paradigmă am cunoscut-o și pe doamna asistent medical Neli Antemir și pe colega dînsei, Ștefania, de la Cabinetul Bioptron – Drenaj și Hivamat. Nefiind singurele exemple în sensul pozitiv al lucrului bine făcut, persoanele de mai sus au fost alese  ca un fel de purtătoare de cuvînt al celor 527 de cadre medicale și personal administrativ din acest Sanatoriu, putînd fi oricînd  înlocuite cu alte și cu alte nume de bravi și statornici urmași ai lui Hipocrate.
Vitrina  de  aur
Nu, vitrina pe care v-o prezint acum nu are nicio legătură directă cu acest metal  prețios, dar, în mod simbolic, denumirea este bine meritată. Hai să lămurim sintagma. Pe marele și impunătorul coridor care duce la Baza de tratament, chiar în apropierea intrării în Pavilonul B, există un loc din care radiază, asemenea unor străluciri de aur, 30 de premii (diplome, plachete, trofee), toate primite în ultimii ani. După ce fotografiez vitrina din mai multe unghiuri, mă apropii și individualizez cîteva din aceste trofee, pus la grea încurcătură în legătură cu alegerea celor al căror nume vreau să-l reproduc. Oricum, pentru că toate aceste recunoașteri ale activității deosebite și ale rezultatelor obținute (și din punct de vedere financiar-contabil) de către personalul Sanatoriului sînt la fel de importante, nu contează ce reproduc și ce rămîne doar în vitrină, pentru că toate aceste 30 de trofee (deocamdată) reprezintă răsplata națională și internațională a energiei creatoare a celor peste  500  de salariați, uniți într-un fluid generos al dăruirii de viață.
Deci: Medalia de aur la cel de-al 35-lea Salon de Invenții Tehnice și Produse Noi (Geneva – 2007) – medicii Olga Surdu și Vladimir Cardei; Premiul pentru cea mai bună lucrare științifică și pentru cel mai bun managenment – Sanatoriului Balnear Techirghiol și respectiv managerului Septimiu Bourceanu (China, 2008), la Congresul Internațional al Federației Mondiale a Termalismului și Climatologiei (FEMTEC); Trofeul Balnear 2018: Sanatoriul Balnear și de Recuperare Techirghiol, reprezentat prin Doamna Roxana Elena Almășan – Manager – prin care este recunoscută poziția
de „Navă Amiral a Balneologiei din România – Cluj-Napoca, 25 mai 2018”; Diplomă of Excellence – Ms. Roxana E.Almășan, la un Congres de specialitate, Capadocia, Turcia, aprilie 2018; WOMEN IN ECONOMY Diplomă de Excelență Se acordă Dnei Elena Roxana Almășan în semn de admirație și prețuire pentru nobila contribuție adusă la dezvoltarea modului de afaceri și promovarea spiritului  antreprenorial. Constanța, 30 mai 2019; Premiul ANA ASLAN, acordat de Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie Ana Aslan Sanatoriului Balnear și de Recuperare Techirghiol, condus de Manager Roxana Elena Almășan pentru Performanță în  recuperarea medicală și balneologie; DIPLOMA Fundația Națională Henry Coandă pentru sprijinirea tinerilor superdotați; TROFEUL HERCULES 2019; La Congresul Turismului Balnear și de  Welleness, Sovata, octombrie 2022, unitatea a fost premiată de 3 ori pentru următoarele categorii:
1. Cel mai bun centru medical balnear/bază de tratament; 2. Cel mai apreciat serviciu de tratament balnear (quest satisfaction); 3. Cele mai inovative programe spa bazate pe studii recente în folosirea resurselor naturale pentru tratarea unor afecțiuni; THE BEST SPA BALNEAL AND REHABILITATION – Tradition, inovation and quality control – 1-2 noiembrie 2010, Hammamet – Tunisia, și tot așa pînă la un număr de 17 premii, ultimul „Premiile SPA România 2023 – MARELE PREMIU „INOVATIV SPA TRATAMENT”...
Despre modul cum funcționează „Uzina” de sănătate de la Techirghiol, precum și ce oameni are la timonă Nava Amiral a Balneologiei Românești – Sanatoriul Balnear și de Recuperare Techirghiol – cu multe elemente inedite – în numărul următor al revistei noastre.
(va urma)
GEO CIOLCAN