În principal, dama de pică a UE are de rezolvat aceleași probleme ca în trecut: cum să sfeterisească bani din bugetul Uniunii ca să-i dea lui Zelenski, cum să-și mențină puterea în condițiile în care partidele nationaliste au acumulat locuri în Parlament și, mai ales, cum să extindă Uniunea Europeană cu încă 9 țări printre care, desigur, Ucraina și Republica Moldova.
Ursula von der Leyen s-a întors săptămîna trecută din vacanțele de vară pentru a se pregăti pentru un al doilea mandat la conducerea Comisiei Europene. Sper că s-a odihnit bine, deoarece următorii cinci ani promit să fie mai provocatori decît primul ei mandat. Căci, în timp ce primii ei cinci ani la conducere au fost marcați de pandemie și războiul din Ucraina, în al doilea mandat va avea de înfruntat același război plus relația cu un nou președinte al SUA și o extremă dreaptă împuternicită în toată Europa.
„Următorii cinci ani vor fi un cîmp minat din punct de vedere politic”, a spus un înalt oficial al UE, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a vorbi liber despre președintele Comisiei Europene. „În acest context, ea va trebui să ia decizii cheie privind viitorul Uniunii Europene și bugetul acesteia, în timp ce se ocupă de războiul din Ucraina și de alegerile din SUA”. Indiferent de direcția în care te uiți, există probleme pentru von der Leyen. Parlamentul European este mai fragmentat ca niciodată. În jurul mesei de la Consiliul European – cei 27 de membri ai blocului – stau mai mulți care sînt de dreapta și/sau în mod deschis ostili lui von der Leyen, iar acest număr ar putea crește.
Războiul din Ucraina nu dă semne de atenuare (și nici conflictul din Orientul Mijlociu) în timp ce Statele Unite ezită să continue să ofere finanțare Kievului. Trump ar putea cîștiga alegerile din SUA din noiembrie. Între timp, Bruxelles-ul se pregătește pentru o luptă amară pentru finanțele sale, în timp ce se luptă să își finanțeze atît cheltuielile în creștere pentru apărare, cît și tranziția ecologică. În următorii cinci ani, von der Leyen va trebui, de asemenea, să pregătească blocul pentru viitoarea extindere. În cadrul acestui proces, cei 449 de milioane de oameni aflați în prezent între granițele Uniunii Europene vor trebui să rămînă convinși – sau să fie convinși – că viitorul UE nu se află doar la Paris sau Varșovia, ci și la Kiev, Chișinău și Podgorița.
În timpul pandemiei și al crizei din Ucraina, von der Leyen „și-a arătat capacitatea de a conduce blocul prin vremuri grele”. Totuși, „ne așteaptă o călătorie dificilă”, a spus un înalt diplomat al UE despre următorul mandat von der Leyen. Virginijus Sinkevičius, un parlamentar european care a fost comisar în timpul primului mandat al lui von der Leyen, a spus că „al doilea mandat ar putea fi mult mai provocator decît primul”, deoarece pandemia și războiul din Ucraina i-au oferit lui von der Leyen spațiu de manevră, ceea ce provocările viitoare s-ar putea să nu-i ofere. „Mediul internațional pentru UE devine din ce în ce mai dur, prin urmare, cererea de unitate și acțiune va fi cel puțin la o scară similară cu ceea ce am văzut în ultimii cinci ani”, a declarat Nicolai von Ondarza, specialist în științe politice Institutul pentru afaceri internaționale și de securitate din Germania.
În Consiliul European, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz, în mod normal motorul dublu care conduce blocul, sînt slăbiți din punct de vedere politic în urma înfrîngerilor suferite la alegerile pentru Parlamentul European. Ambii încearcă, de asemenea, să țină partidele suveraniste la distanță pe plan intern. Alți lideri cheie, precum premierul olandez Mark Rutte și primul-ministr belgian Alexander De Croo, nu vor mai fi la masa negocierilor în Consiliul European, în timp ce premierul polonez Donald Tusk este prea preocupat de chestiunile existente pe plan intern pentru a-și spune cuvîntul pe scena europeană. Acest lucru îi oferă lui von der Leyen ocazia „de a fi un lider”, a spus un diplomat al UE, adăugînd că acesta are instinctul politic de a asculta pe ceilalți și apoi de a prezenta idei la momentul politic potrivit.
Dinamica aflată în permanentă schimbare îi oferă lui von der Leyen atît o oportunitate, cît și o provocare: intră în vidul de putere sau se poticnește din cauza noilor provocări care o așteaptă?
Stilul de conducere al lui Von der Leyen i-a enervat pe liderii europeni și pe reprezentanții acestora de la Bruxelles, care s-au simțit adesea surprinși de procesul rapid de luare a deciziilor. În condițiile în care forțele suveraniste și naționaliste care își manifestă furia împotriva curentului politic principal al Europei, șefii de stat și de guvern europeni riscă să devină mai nervoși și mai puțin previzibili în procesul de luare a deciziilor. Între timp, premierul ungar Viktor Orbán nu se sfiește să submineze blocul din interior și speră să cîștige mai mulți aliați atît în bloc, cît și în afara lui, de exemplu cu o potențială a doua președinție a lui Trump.
Relația pe care von der Leyen a avut cu președintele Consiliului European Charles Michel, nu se poate îmbunătăți decît cu succesorul său, fostul prim-ministru portughez António Costa, cu care von der Leyen are o relație de lucru excelentă. Bruxelles-ul speră că acest duo va spori relația de lucru de succes pe care primul președinte al Consiliului European, Herman Van Rompuy, a stabilit-o cu fostul președinte al Comisiei José Manuel Barroso, între 2009 și 2014. „Au existat tensiuni și între Van Rompuy și Barroso, dar s-au descurcat întotdeauna să-și țină cu ușile închise”, a spus un alt oficial al UE. Cei doi au condus UE prin criza financiară, ambii lideri lucrînd cot la cot pentru a menține blocul unit pe fondul presiunii grave asupra zonei euro.
În Parlamentul European, lucrurile par și mai complicate. Forțele centriste – Partidul Popular European al lui von der Leyen, socialiștii, liberalii de la Renew și Verzii – au reușit să se unească pentru a o susține pe von der Leyen pentru încă un mandat de președinte al Comisiei. Dar fragmentarea Parlamentului înseamnă că von der Leyen și echipa ei vor trebui să muncească din greu pentru a convinge parlamentarii europeni să adopte o nouă legislație. În următorii cinci ani, von der Leyen va trebui să pregătească UE pentru viitor, asigurîndu-se că are destui bani. Finanțele blocului sînt profund împărțite în ceea ce privește prioritatea: susținerea industriei lor de arme în fața unei Rusii din ce în ce mai beligerantă, creșterea investițiilor verzi pentru a atinge obiectivele climatice sau permiterea industriei să rămînă competitivă pe fondul presiunii Washingtonului și Beijingului. Aproximativ două treimi din bugetul UE este cheltuit pentru subvenționarea industriei agricole și a proiectelor de infrastructură din cele mai sărace regiuni ale Europei. Schimbarea acestui lucru ar fi echivalentă cu „deschiderea cutiei Pandorei”, a spus un înalt diplomat al UE.
Negocierile asupra bugetului pe șapte ani al UE reprezintă întotdeauna bătălii aprige, deoarece fiecare cifră trebuie să fie aprobată de toate cele 27 de state. Ultima dată, discuțiile au culminat cu un summit maraton al liderilor de cinci zile. De data aceasta, liderii UE vor trebui să convină asupra următorului buget pentru perioada 2028-2034. Acest lucru va necesita decizii cheie privind găsirea unor finațe pentru ajutorul UE direcționat către efortul de război al Ucrainei și tranziția ecologică, pregătind în același timp și finanțele blocului pentru viitoarea extindere. Discuțiile vor fi astfel și mai spinoase decît înainte.
Acesta va fi momentul critic, a spus un alt oficial al UE. „În primul ei mandat, a fost manager de criză. Acum, ea trebuie să se asigure că UE rămîne relevantă fixînd bugetul și pregătind blocul pentru extindere. Aceste reforme interne au tendința de a distruge politicienii europeni”.
Bătălia asupra finanțelor blocului este legată de o altă provocare cheie pentru cel de-al doilea mandat al lui von der Leyen: pregătirea blocului să se extindă de la 27 la un potențial de 36 de țări. Ucraina este cea mai cunoscută dintre țările care speră să se alăture blocului, von der Leyen și Michel încercînd să se depășească unul pe celălalt, fiind cel mai bun prieten al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Bruxelles. Acum, speranța care stă în fața milioanelor de oameni din Ucraina, Moldova și Balcanii de Vest trebuie transformată în negocieri serioase legate de bani, reforme și termene – și asta va dura mult timp.
Desigur, „coana mare” o să facă doar prostii și o să destabilizeze și mai tare Uniunea Europeană, lucru care uneori mă face să cred că e omul lui Putin, nu al Americii.

T.I.