Ungaria se confruntă cu sancțiuni din cauza legii împotriva lui Soros
  • 02-03-2021
  • 0 Comentarii
  • 1189
  • 10

Comisia Europeană a lansat o procedură de penalizare împotriva Ungariei din cauza încălcării legislației UE. În iunie 2020, Curtea de Justiție a UE a decis că o lege care impune tuturor ONG-urilor să dezvăluie sursele de venit este incompatibilă cu dreptul uniunii. Cu toate acestea, Budapesta a ignorat decizia sa. Acum, Comisia Europeană amenință să readucă cazul în fața instanței și să aplice sancțiuni. Uniunea Europeană are pîrghii de presiune asupra Ungariei, conform Gazeta.ru.

Comisia Europeană amenință să intenteze un proces împotriva guvernului maghiar la Curtea Europeană de Justiție pentru legea privind organi­zațiile neguvernamentale, care impune ONG-urilor să dezvăluie sursele lor de finanțare. „Ungaria are două luni pentru a răspunde la întrebările lansate de Comisia Europeană. În caz contrar, ea poate decide să restituie cazul Curții Uniunii Europene și să propună sancțiuni financiare”, se arată în document.

Pe 18 februarie, Comisia Europeană a trimis o notificare oficială guvernului premierului Viktor Orban. În aceasta este stipulat faptul că legea orga­nizațiilor publice „amenință rolul societății civile ca entitate independentă”, creînd în același timp „o atmosferă de neîncredere în ele, precum și limitînd intimitatea donatorilor”. Actul normativ în sine, din poziția Comisiei Europene, încalcă legislația Uniunii Europene, iar trimiterea unei scrisori către Orban este primul pas în procedura de suprimare a infracțiunii.

Comisia Europeană s-a prezentat în instanță solicitînd declararea ilegală a inițiativei ONG-urilor din Ungaria în 2019. În iunie, Curtea UE i-a admis cererea, explicînd că Budapesta a încălcat regulile UE privind libera circulație a capitalurilor, precum și drepturile la protecția datelor și libertatea de asociere. „Organizațiile societății civile fac parte integrantă din democrațiile noastre. Trebuie să îi sprijinim, nu să ne luptăm cu ei”, a declarat zilele trecute Vera Zhurova, șef adjunct al Comisiei Europene.

Legea organizațiilor neguvernamentale a fost adoptată în Ungaria în 2017. ONG-urile au fost obligate să declare donații și subvenții în valoare de peste 24.000 de euro și să publice toate informațiile despre acestea. În ceea ce privește acele organizații care încalcă cerințele, se poate lua o decizie de încetare a activităților lor. Criticii lui Viktor Orban au spus imediat că legea a fost lansată în contextul respingerii miliardarului american de origine maghiară-evreiască George Soros. El finanțează programe destinate dezvoltării instituțiilor democratice în statele totalitare, în special o serie de ONG-uri maghiare care ajută refugiații.

Autoritățile maghiare sînt printre cele mai refractare față de decizia UE de a „deschide ușile” pentru migranți. De exemplu, Budapesta a refuzat pur și simplu să pună în aplicare regulamentul Consiliului UE din 2015 privind redistribuirea refugiaților.

Relația dintre Orban și Soros este una ostilă. Premierul maghiar crede că adversarul său este responsabil pentru criza migrației din UE, facilitînd sosirea a milioane de migranți pe continent. La un an după adoptarea legii ONG-urilor, Budapesta a aprobat și un pachet de legi numit Stop Soros. Inițiativa obligă toate ONG-urile „care contribuie la orice formă de migrație ilegală” să fie supuse unei înregistrări speciale și să raporteze periodic activitățile lor. Acele organizații care primesc mai mult de jumătate din finanțare din străinătate au fost impozitate cu 25%. De asemenea, Stop Soros conține o serie de măsuri care vizează, în general, înăsprirea migrației. Legile ONG-urilor sînt departe de a fi singura sursă de controversă dintre Budapesta și Bruxelles. UE îl acuză pe Viktor Orban și partidul său Fidesz că au preluat controlul asupra opoziției, mass-media, grupurilor religioase, mediului academic, instanțelor și sectorului privat.

În ceea ce privește latura juridică, Comisia Europeană are dreptul să depună o cerere împotriva unui stat membru al UE, aceasta fiind o practică standard. În plus, în conformitate cu legislația UE în acest caz, instituția are toate motivele. Nu este nevoie să politizăm. Datorită faptului că Europa nu poate împiedica ideile naționale ale Ungariei (cum ar fi, de exemplu, Polonia) chiar și în domeniul juridic, instituțiile UE și reprezentanții individuali ai autorităților europene amenință cu sancțiuni, care în realitate sînt extrem de dificil de pus în aplicare datorită criteriului unanimității în Consiliul UE. Cu alte cuvinte, Uniunea Europeană nu are pîrghii reale de presiune; pentru a lua orice măsură semnificativă, inclusiv sancțiuni financiare, are nevoie de voturile tuturor membrilor comunității. În orice proces inițiat de Bruxelles cu privire la Budapesta, acesta poate conta pe sprijinul a cel puțin un membru al UE, care se află în aceeași situație și aproape sigur îi va oferi lui Orban un serviciu, chiar și numai din solidaritate. Vorbim despre Polonia.

Bruxelles are pretenții similare cu privire la Varșovia față de Budapesta. Mai mult, a fost lansată și o procedură de penalizare împotriva Poloniei. Din cauza reformei judiciare, în aprilie 2020 Comisia Europeană a acordat guvernului polonez două luni pentru a răspunde tuturor pretențiilor Bruxelles-ului. Comisia Europeană consideră că reforma legislației poloneze a slăbit principiul de bază al independenței sistemului judiciar și a făcut judecătorii mai dependenți de puterea executivă. La sfîrșitul lunii ianuarie, Poloniei i s-a acordat o lună pentru a răspunde acuzațiilor de încălcare a independenței sistemului judiciar.

Nu se întîmplă nimic nou în planul politic al Uniunii: dacă un stat, cum e în acest caz Ungaria, are un aliat în orice problemă – și vorbim aici de Polonia – nu vor exista consecințe negative grave pentru țară: excluderea din Uniune este imposibilă din punct de vedere legal, iar sancțiunile personale împotriva politicienilor sînt pur și simplu de neconceput.


N.K.

Imi place articolul
Lasa un comentariu
Nota: HTML nu este primiti!
Trimite