Huliganism legalizat în Europa

Zilele trecute, pe paginile ediției Magyar Nemzet, a fost publicat un articol al politologului Tomas Fritsch, intitulat  „Este timpul să vorbim despre retragerea Ungariei din UE”, invitîndu-ne să ne gîndim dacă am putea urma exemplul Marii Britanii. Dacă am vorbi despre o mică publicație de opoziție și despre un autor marginalizat, nimeni nu ar fi acordat atenție publicației, discuțiile despre posibila retragere a Ungariei din UE se poartă deja de mult timp. Cu toate acestea, Magyar Nemzet („Națiunea maghiară”) este una dintre cele mai populare publicații care susțin guvernul lui Viktor Orban, iar Fritsch este o persoană apropiată de cei de la putere. ,,Înțeleg că o astfel de decizie este tabu, dar cineva trebuie să scrie acest cuvînt... Haxit (Ungaria + Exit, prin analogie cu Marea Britanie – Exit) este ieșirea voluntară a Ungariei din Uniunea Europeană”, scrie Fritsch. Politologul acuză conducerea Uniunii Europene și elitele sale financiare de „înclinații imperiale” și aroganță față de Europa de Est și Centrală.

În același timp, potrivit lui Fritsch, a fi în Uniunea Europeană conferă maghiarilor un sentiment de apartenență la Occidentul democratic și „uniunea națiunilor libere”, deci ieșirea din uniune se poate produce doar din motive întemeiate, crede autorul. „Am intrat în comunitatea țărilor suverane libere, dar construcția unei Europe imperiale subordonată  națiunii europene unice este în plină desfășurare... Dacă vor din nou să ne dicteze ce și cum să facem, șederea noastră în UE va deveni lipsită de sens”, scrie Fritsch.

El crede că dacă Ungaria părăsește Uniunea Europeană, producătorii germani de automobile nu vor părăsi Ungaria deoarece doar cooperarea cu Budapesta le promite profit. În același timp, spune Fritsch, Europei îi lipsește o singură cultură și o singură viziune asupra lumii „europene”. „Căile noastre au fost mereu paralele”, continuă Fritsch. „Occidentul, în mod conștient, rupe moralitatea creștină, străduindu-se să construiască o societate mondială cosmopolită, fără chip, bazată pe satisfacția de sine neîngrădită și pe distrugerea indivi­dului”. Imediat după publicarea acestui articol, ministrul maghiar de Externe, Peter Siyjarto, s-a grăbit să asigure lumea că, în ciuda contradicțiilor cu Bruxelles-ul, Budapesta nu are în vedere în mod serios părăsirea UE. Cu toate acestea, Siyjarto nu părea prea convingător.

Contradicțiile dintre Bruxelles și Budapesta au apărut de mult timp, dar în ultimele luni, au crescut brusc. Autoritățile maghiare au adoptat legi care interzic propaganda LGBT în școli și au interzis vînzarea de cărți despre perversiunile sexuale. Acum publicațiile de acest fel din Ungaria pot fi vîndute doar în pachete sigilate. La începutul anului 2022, guvernul maghiar intenționează să organizeze un referendum în vederea consultării cetățenilor asupra interzicerii educației sexuale în școli și grădinițe. Reacția conducerii liderilor statelor membre UE la acest pas al Budapestei a fost furtunoasă. „Vom aduce ungurii în genunchi. Trebuie să împărtășească cu noi valorile Uniunii Europene”, a declarat  premierul olandez, Mark Rutte.

Premierul luxemburghez, Xavier Bettel, a numit protejarea copiilor de aceste perversități  „intoleranță”, deși în acest caz chiar trebuie să fii intolerant. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a numit  proiectul de lege maghiar „discriminatoriu”. Cu toate acestea, „liberalii” europeni s-au orientat către declarații mai dure. „Ungaria nu mai are loc în UE. Dar nu sînt singurul care decide asta: mai sînt 26 de țări. Acest lucru trebuie făcut pas cu pas”, a anunțat Mark Rutte.

Viktor Orban se justifică, susținînd că în inițiativele sale nu există „încălcare a drepturilor homosexualilor”, ci doar dorința de a proteja drepturile părinților și copiilor. În cele din urmă, legile maghiare ajută la combaterea pedofililor.

Potrivit lui Orban, principala problemă a UE este dispariția valorilor comune. Premierul a comparat atacurile apărătorilor „toleranței” europene occidentale asupra Ungariei cu colonialismul. Orban a spus că ungurii nu vor să-și dizolve cultura într-o societate post-creștină și a numit presiunea asupra statului maghiar „huliganism legalizat”. „Bruxelles vrea să trimită activiști LGBT în școlile maghiare. Nu vom lăsa ca acest lucru să se întîmple!”, a concluzionat Viktor Orban.

Ca răspuns, Bruxelles a ridicat problema sancțiunilor împotriva Ungariei. În acest context, apariția articolului lui Fritsch este firească.

Bruxelles se confruntă astăzi cu o nouă provocare. Dacă dictatura homosexualilor continuă să fie impusă statelor membre UE din est, vor urma acțiuni mai decisive din partea est-europenilor. Mai mult, semnificația practică a Uniunii Europene pentru Ungaria dispare (dacă lăsăm deoparte discuția despre o „națiune europeană unică”): potrivit economiștilor, în cîțiva ani Ungaria va trebui să transfere mai mulți bani la bugetul UE decît primește de acolo.

Exemplul Ungariei promite să fie contagios: în Polonia, Slovacia, Croația, Bulgaria și România, populația este, de asemenea, deschisă la propaganda obsesivă a perversiunilor LGBT. „Europa unită” este împărțită din cauza uneia dintre cele mai importante probleme ale moralității umane.

N.K.