Un strălucit arhitect român: Ermil Pangrati
  • 22-05-2017
  • 0 Comentarii
  • 569
  • 0

Una dintre personalităţile remarcabile ale tehnicii şi culturii din ţara noastră a fost profesorul inginer Ermil Pangrati. El s-a născut la Iaşi, în 21 iulie 1865, ca fiu al colonelului Gavril Pangrati şi al Eufrosinei Cuza, vara domnitorului. Primele studii şi o parte din studiile universitare le-a făcut la Iaşi, tot timpul fiind în fruntea generaţiei lui. A plecat apoi la Paris, unde a înfruntat examenul de intrare la Şcoala de Poduri şi Şosele. A reuşit al doilea şi a absolvit strălucit această şcoală. A cules tot ce a putut prinde mintea lui în metropola luminii, fiind multă vreme în compania lui Ionel şi Vintilă Brătianu. Revenit în ţară, este angajat inginer la Direcţia Generală a Căilor Ferate, lucrînd la Craiova şi apoi la Iaşi. În 1894, după un concurs memorabil, a fost numit profesor de geometrie descriptivă la Universitatea din Bucureşti. Avînd ajutorul lui Spiru Haret, cu foarte modeste mijloace a susţinut, timp de 30 de ani, Şcoala de Arhitectură, căreia avea să-i dedice cea mai mare parte din activitate şi sufletul său. A pus bazele învăţămîntului de arhitectură din ţara noastră, menit să aibă o deosebită importanţă în evoluţia noastră culturală. În anul 1897, devine decan al Facultăţii de Arhitectură, iar apoi, rector al Universităţii din Bucureşti (1911-1912 şi 1923). A fost ministru al Lucrărilor publice în Cabinetul Carp.

Din activitatea sa a rezultat construcţia celor două monumente ale culturii româneşti: clădirea Academiei de Arhitectură şi clădirea Universităţii Bucureşti. Un om de principii ca profesorul Ermil Pangrati nu putea abdica de la un sistem al vieţii pe care i-l definise cultura. Ponderat şi plin de sobrietate, precis în concluzii şi elegant în expunere, el a trasat în viaţa politică aceeaşi figură frumoasă pe care o aşternea multicolor la o lecţie de descriptivă.

O tragedie bruscă a închis însă pentru totdeauna lumina ochilor săi, iar întunericul i-a învăluit gîndurile. Ermil Pangrati a părăsit această lume în septembrie 1930.

Prof. ing. Niculae Noica

(Fragment din textul apărut în ziarul ,,Cotidianul”)

 

Imi place articolul
Lasa un comentariu
Nota: HTML nu este primiti!
Trimite