Un maniac care strică cheful de viață al românilor: Cristian Tudor Popescu
  • 20-01-2021
  • 0 Comentarii
  • 730
  • 3

* Experienţa comunistă: un tezaur extraordinar * Noapte Bulă, copii! * Un maniac care strică cheful de viață al românilor: Cristian Tudor Popescu * Cine îl trage de coadă pe motanul paranormal Costică? * U.D.M.R. trimite bombe

 (Text reprodus din revista „România Mare“, nr. din 9 iunie 1995)

PARTEA I

* Surpriză formidabilă în tenisul mondial: în Turneul de la Roland Garros, tînărul jucător român Adrian Voinea l-a bătut, două zile la rînd (sîmbătă şi duminică, fiindcă meciul s-a întrerupt din cauza ploii), pe supercampionul german Boris Becker, cu 6-3, 6-4, 3-6, 7-5. Mai bine îl bătea pe Boris Elţîn. * Indiferent ce mai zic unii și alţii, România are una dintre cele mai puternice Naţionale de Fotbal din lume şi, în orice caz, între primele 5 din Europa. În continuare, noi tot nu înţelegem ce caută Israelul în Campionatul Europei! * Un maniac care strică cheful de viaţă al românilor este Cristian Tudor Popescu. Noi l-am botezat „contabilul nebun“ care are „un cap de cartof bărbierit“, dar la ora aceea nu ştiam de ce performanţe verbale e capabil gugumanul. Am deschis întîmplător televizorul în după-amiaza zilei de joi, la o emisiune de ştiinţă (programul I) şi am rămas ca la dentiştii ăia de le zice stomatologi. Iată cîteva dintre perlele „scuipate“ cu viteză, ca boabele de fasole printre dinţi, de acest căpiat (respectăm întru totul exprimarea sa): „Termenul economie de piaţă e folosit în sensul aburelii!“; „Am ajuns la concluzia că n-am ce-au ei p-aicea“; „În Cehia, dă pildă, pă mine m-a speriat ce nivel dă viaţă e acolo“; „Nu mai e urmă dă comunism, comunismul e o mîzgă care se vede pă străzi, pă maşini“; „Noi avem un tezaur extraordinar: experienţa comunistă! Acolo am învăţat CA SĂ NU! Ceea ce am băgat io dă seamă pă pielea mea, io am în oase, am în sînge, ştiu de la faşe pîn’la barba albă“; „Fieru’, dom’le, trebuie să restructuram fiarele... Lucrul care este demenţial, io îmi vine să înnebunesc (hai ca nu mai e nevoie, s-a şi făcut - nota red.) cînd mă gîndesc la el. Acest demers este demenţial, nu poţi să dai afară pă nimeni, ala nu mai vine la servici, mă scuipă, mă înjură (n-ar fi singurul - nota red.). Cum să managerizezi ceva?“; „Pot să badinez acum la modul foarte inteligent pă tema asta“ (badineria este o mişcare cu caracter dansant, în suitele şi sonatele din Secolul 18, carevasăzică sonatul a vrut să se mai şi bîţîie la televizor, bine că nu l-au lăsat şi l-au tras de picioare pînă a căzut sub scaun - nota red.). Săracul C.T. Popescu! Cu cît se zbate să pară mai inteligent şi mai decisiv în judecăţi, cu atît necesită mai imperios o cămaşă de forţa. Şi zdruncinatul ăsta e redactor-şef adjunct la ziarul „Adevărul“, fiindcă el cică a fost dizident şi anticomunist, fiind autorul cîtorva broşurele de science-fiction, în care se plimbă nişte crocodili cu o trotinetă atomică prin cosmos, dar îi prinde colonelul Şoricică fără carnet. * Dar nici cu Marina Almaşan nu ne e ruşine: „Trebuie să ne luăm Pa de la dragii noştri telespectatori“ - a dat ea pe gură la „Ceaiul de la ora 5“, cam în jurul orei 7. * O altă exprimare nefirească este şi aceea aparţinînd unui realizator de emisiuni religioase, care, joi dimineaţa, şi-a început emisiunea astfel: „Bună dimineaţa şi Christos S-a-nălţat, vă spunem de la Craiova!“. Era, într-adevăr, ziua sfîntă a Înălţării Domnului, dar o asemenea formulă bună pentru deltaplan noi încă n-am auzit şi orice inovaţie în domeniul acesta poate fi supărătoare. * Micul animal scofîlcit şi pipernicit, pe nume Cristoiu Ion (fost comunist) face, pe faţă, o deşănţată politică promaghiară. Într-un număr al „Eveni­mentului zilei“, Băşica lu’ Peşte scrie cu labele alea boante că Vadim Tudor şi Adrian Păunescu au „stîrnit circul după Congresul U.D.M.R.“. După cîteva zile, pocitania bătută de Dumnezeu îşi intitulează un denunţ după chipul şi asemănarea sa: „Se anunţă o bulibăşeală (?!) electorală de proporţii“. Reproducem cu dezgust: „Fiecare ieşire iresponsabilă în genul celor practicate de Gheorghe Funar, Adrian Păunescu şi Corneliu Vadim Tudor este menită a nelinişti minoritatea maghiară din România. Şi, fireşte, a aduce, prin aceasta, un nou spor de capital politic partidului care e U.D.M.R.-ul (...) O altă parte a electoratului a fost sedusă în schimb de retorica extremist-naţionalistă. Ea a votat pentru P.U.N.R., P.S.M. şi P.R.M.“. Un huligan din aceeaşi făină a chiorilor (C.C. al U.T.C.), care face aceeaşi propagandă antiromânească, este şi fostul informator plătit al Securităţii, S.R. Stănescu. Într-un articol abject, intitulat „Tembelismul antimaghiar“, acest personaj, care are toate datele lombroziene ale unui potenţial asasin, scrie nişte fraze demenţiale: „Congresul U.D.M.R. a fost o întrunire cît se poate de normală. Esenţial în conţinut este faptul că această importantă (?!) formaţiune politică nu solicită autonomie teritorială pe baze etnice (?!). Nu am pretins niciodată inteligenţă, cinste şi realism partidelor din arcul guvernamental, care şi-au umflat bojocii şi au suflat isteric în buhaiul naționalist. De aceea le şi denumim «Patrulaterul Roşu»“. Lucrurile sînt clare. Între Ion Cristoiu şi S.R. Stănescu (foşti ţucălari pe la revistele C.C. al U.T.C., primul dîndu-i celui de-al doilea recomandarea de intrare în P.C.R., pe care am publicat-o noi), nu există nici o diferenţă. Ei ar putea umbla în aceeaşi salopetă, ca piticii de la Circ, fiindcă fac aceleaşi mişcări şi aceiaşi paşi, cu aceleaşi nevoi fiziologice, pe care şi le satisfac unul în buzunarul celuilalt, şi primesc aceleaşi sute de milioane de lei pe lună de la unguri – este inutil să mai aşteptăm dovezi de la Serviciile Secrete româneşti, care consumă zeci de miliarde de lei pe an de la buget, deci de la gura copiilor noştri, pentru A TĂCEA inteligent şi enigmatic. Aşadar, cele două caricaturi murdare ale presei române nu suflă, de ani de zile, nici o vorbă cu privire la şovinismul unguresc şi la provocările U.D.M.R.-ului. În ultimele lor porcării de presă nu se va citi nici un cuvînt referitor la arborarea ostentativă, la Cluj-Napoca, a steagului Ungariei, la intonarea, pînă la vomă, a imnului aceluiaşi stat, la compararea de către un ţigan ungur, din Budapesta, a României cu Zairul în carantină, la declararea U.D.M.R.-ului ca „stat în stat“, la acuzarea Tratatului de Pace de la Trianon ca un diktat din care Ungaria a ieşit mutilată, la umilirea Tricolorului românesc ca fiind... drapelul Budapestei, la instigarea izolării României de către S.U.A. ş a.m.d. Toate fărădelegile astea de o gravitate excepţională nu există pentru cele două ouă clocite şi sulfuroase pe nume Cristoiu şi Stănescu, deşi le-a văzut şi le-a auzit o ţară întreagă. Cei doi derbedei sînt plătiţi să vadă şi să incrimineze numai reacţia de apărare a unor lideri români, care răspund astfel apelurilor exasperate ale milioanelor de concetăţeni. Ei, liderii români, sînt tembeli, extremişti, demagogi, lipsiţi de inteligenţă, necinstiţi, duşmani ai propriei ţări, România – în vreme ce udemeriştii sînt „un partid important“, nişte europeni adevăraţi, plini de cele mai bune intenţii, nişte mieluşei terorizaţi de bestiile de români, deşi au declarat că nu vor autonomie şi nici nu pun în pericol integritatea teritorială a României, au auzit ei asta, Cristoiu şi Stănescu, pe cînd înfulecau un gulaş stropit cu palinkă la cîrciuma „Carriocas“ a lui Cornel Nistorescu! Iertaţi-ne neputinţa, stimaţi cititori, dar e pentru prima oară cînd nu găsim în limba română cele mai potrivite expresii pentru ceea ce merită, cu adevărat, canaliile astea cu maţe putrede. Mai judecaţii şi dvs., că noi am obosit, sînt puţini, da’ proşti, aveţi cea mai eficace armă de a-i pedepsi exemplar pentru ureea neagră care li se varsă în sînge şi pentru mîrșăvia cu care uneltesc la sfîrtecarea României: nu le mai atingeţi deloc cocinele alea infecte, „Evenimentul zilei“ şi „Ziua“, boicotaţi-le prin toate mijloacele, fiindcă ungurii n-or să poată pompa bani la infinit şi nici patronii ăia de firme nu pot fi chiar atît de inconştienţi încît să publice reclame scumpe în nişte fiţuici falimentare. Ţineţi minte aceste două nume, Cristoiu şi Roşca-Stănescu: dacă n-or să se încaiere păduchii ăştia pe hîrdău, în aceeaşi celulă, să nu-mi spuneţi mie Alcibiade! * Mămăliga aia arsă şi rîncedă, pe nume Vasile Manea Drăgulin, face foarte mult rău societăţii româneşti. Nu numai că el n-a finalizat nici un dosar al mafioţilor şi trădătorilor de Ţară, dar îi urmăreşte pe românii adevăraţi, care au îndrăznit să-l întrebe cu ce treaba e el pe-acolo, prin Procuratura Generală, şi cît mai are de gînd să păcălească o ţară întreagă. Nici n-a apucat senatorul Corneliu Vadim Tudor să-şi exprime public stupefacţia (în presă şi la Televiziune) pentru mira­culoasa dispariţie a dosarelor infracţionale Roman - Severin - Băsescu, şi V.M. Drăgulin (alt individ care şi-a luat numele după nevasta sa, ca şi S.R. Stănescu) l-a înarmat pe un consilier de-al său, V. Pop, să înceapă urmărirea penală (?!) împotriva preşedintelui P.R.M., care cică l-ar fi calomniat pe Nicolae Adrian. Cine e acest N. Adrian nu mai e nevoie să spunem: un puşcăriaş de drept comun, condamnat înainte de 1990 pentru fals în acte publice. Procurorul Marian Capotă stabilise, în ianuarie 1995, că nu există nici o urmă de calomnie în micile pamflete literare semnate Alcibiade la Săptămîna pe scurt, aşa că a decis neînceperea urmăriri penale. Ce face însă şmecherul ăla de V.M. Drăgulin? Se răzbună! Aşa cum, de altfel, s-a răzbunat şi pe cerbul care l-a tăvălit bine de tot cu coarnele, la Palatul Elisabeta din Capitală, fiindcă animalele au un instinct impecabil şi nu iubesc beţivanii, dar, din nenorocire, bietul căprior a fost ucis, ca să se facă pe plac alcoolicului, după cîteva zile. În cazul de faţă, același procuror încălcă grav legea, infirmînd soluţia dată de redutabilul profesionist Marian Capotă, fără a-l consulta şi pe acesta, cum ar fi fost normal, ştirbindu-i autoritatea în faţa unor gangsteri. Mai mult decît atît, o piesă importantă a Dosarului, care este Declaraţia scrisă de mînă de către preşedintele P.R.M., ajunge pe mîna găştii de hoţi de la „Ziua“, în speţă, în posesia altui puşcăriaş de drept comun, Răzvan Savaliuc, sluga lui Dide, care o publică în fotocopie, ceea ce este total împotriva legii (pe vremea lui Ceauşescu se făcea închisoare pentru aşa ceva). Concluzia: după ce timp de 3 ani a ticăloşit Justiţia română, după ce n-a făcut nimic concret pentru tragerea la răspundere a borfaşilor, a udemeriştilor şi a trădătorilor de ţară, cioara asta rebegită de V.M. Drăgulin se aliază cu trei puşcăriaşi (Nicolae Adrian, Nicolae Dide şi Răzvan Savaliuc) pentru a se răzbuna pe doi campioni ai dreptăţii (Corneliu Vadim Tudor şi Marian Capotă). Se pare că în toată mişculaţia asta sinistră un oarecare rol au avut nevasta infractorului N. Adrian, care e procuroare pe la un sector şi face presiuni infernale, precum şi „ziarista“ Adina Anghelescu. Nu vă speriaţi, o să găsim noi soluţia pentru ploşniţele astea.

(va urma)

ALCIBIADE

(Text reprodus din revista „România Mare“, nr. din 9 iunie 1995)

Imi place articolul
Lasa un comentariu
Nota: HTML nu este primiti!
Trimite