
- 05-11-2018
- 0 Comentarii
- 174
- 0
Nu prea s-au gîndit românii atunci, în însîngeratul decembrie 1989, la cît de rău va ajunge ţara. Toţi visam o Românie nouă şi prosperă. De aceea am făcut o revoluţie. Să ne fie mai bine. Şi nu să devenim şomeri sau să trudim pe salarii de mizerie. Că doar revoluţie nu poate însemna involuţie, chiar dacă aceste cuvinte rimează.
În anul Centenarului, totul sună a ironie tristă. S-au distrus economia, cu o industrie şi agricultură dezvoltate odată, învăţămîntul, sănătatea. S-a distrus şi armata, că doar sîntem în NATO şi ne apără SUA. Am început o luptă sfîşietoare între noi, românii. Acum se vrea ca noi să nu mai avem identitate naţională. De aceea s-a căutat să se elimine sau să se minimalizeze cel mai pur, cel mai fierbinte sentiment: patriotismul.
Dar un om fără patrie e ca privighetoarea fără cîntec, cum frumos spune o vorbă înţeleaptă. Şi acum, ni se insuflă ca tocmai iubirea de ţară să o pîngărim sau, dacă nu, să nu mai facem atîta caz de ea. A devenit o ruşine patriotismul, pentru nişte specimene oribile, nedemne de înălţătorul simţămînt moştenit de la străbuni. Trebuie, spun ei, să ne situăm de partea celor ce gîndesc europeneşte şi să uităm tot ce este românesc.
Nu, domnilor, asta nu se poate. Căci în trupul nostru curge sîngele dacilor, al marilor eroi Mircea, Ştefan, Mihai, care au ştiut să apere pămîntul sfînt de la Dunăre, Carpaţi şi Mare. Iar capul Viteazului, eroul ,,ucis din ordin împărătesc”, care a înfăptuit pentru puţină vreme unirea celor trei ţărişoare româneşti, mai sîngerează încă şi plînge cînd vede, de-acolo, de sus, ceea se întîmplă cu România şi cînd vede că nu e linişte şi înţelegere între noi, urmaşii lui nedemni.
Acesta e firul roşu în stare să strîngă energiile unui popor greu încercat de istorie de-a lungul timpului: patriotismul. Nu patima nestinsă a egoismului, care roade tot ce este mai pur şi mai frumos în om. Dorim o educaţie aleasă pentru copii, în spiritul dragostei de ţară şi de popor, şi o viaţă mai bună şi demnă pentru ei şi urmaşii lor. Fie ca lumina reînvierii să ne încălzească sufletele acum, cînd se apropie 1 Decembrie, Centenarul Marii Uniri.
GEORGE MILITARU
3.0 C