UE a ajutat Rusia mai mult decât Ucraina.
  • 14-11-2022
  • 0 Comentarii
  • 187
  • 0

● China a redus timpul pe care călătorii care intră în țară trebuie să-l petreacă în carantină și a eliminat o restricție majoră asupra zborurilor internaționale, în semn de relaxare limitată a politicii sale stricte de zero COVID. Noile măsuri au fost anunțate vineri în urma unei întîlniri a organului de decizie al Partidului Comunist, în timpul căreia liderii au promis să mențină protocoalele COVID, subliniind în același timp necesitatea de a minimiza perturbările economice și sociale. Anunțul mult așteptat, însă, nu menționează în mod explicit cînd vor intra în vigoare modificările. China este ultima economie majoră care a aderat la o politică zero COVID, folosind carantine rapide, teste în masă, urmărire extinsă a contactelor pentru a elimina infecțiile de îndată ce acestea apar. ● Unsprezece copii care au participat la un joc de masă Ouija au fost găsiți leșinați în incinta școlii în care învață, Institutul Tehnic Agricol din Hato, Columbia, scrie Mirror. Aceștia au suferit vărsături violente și spasme musculare, despre care medicii au spus că s-au datorat toxiinfecțiilor alimentare. Tinerii cu vîrste cuprinse între 13 și 17 ani și-au petrecut o zi la spital pentru a primi tratament, dar cauza misterioasă a bolii lor a lăsat personalul nedumerit. Se presupune că elevii au fost implicați într-un joc de masă Ouija - o tablă cu litere, cifre și alte semne pe marginea ei, folosită pentru a intra în contact cu morții. Rectoratul Institutului Tehnic a spus că nu se va pronunța asupra cazului pînă cînd cele întîmplate nu vor fi clarificate de autorități. ● Comisia Europeană a cerut joi țărilor membre UE să reducă riscurile asociate cu echipamentele de telecomunicații chinezești în rețelele 5G, denumind Germania în special drept țară care trebuie să implementeze liniile directoare comune de securitate 5G ale blocului. „Îndemnăm statele membre, care nu au impus încă restricții furnizorilor cu risc ridicat, să facă acest lucru fără întîrziere, în regim de urgență”, a declarat Margrethe Vestager, vice­președinte executiv al Comisiei responsabile cu problemele digitale. În 2020, țările europene au con­venit asupra unui set de măsuri numite 5G Security Toolbox pentru a reduce dependența lor de ,,vînzătorii cu risc ridicat” pentru viitoarele rețele de telecomunicații, în ceea ce a fost văzută, în general, ca o politică de a reduce achizițiile de echipamente de la Huawei, scrie Politico. ● Bruxelles-ul vrea să pregătească rețeaua rutieră transeuropeană pentru ,,mișcarea vehiculelor grele ale armatei”, cu scopul de a face față unei posibile amenințări comune. Documentul, a subliniat Executivul UE, vine chiar în mijlocul unei ,,deteriorări a mediului de securitate” din cauza ,,agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei”. Printre măsurile pe care Bruxelles-ul vrea să le implementeze pînă în 2026 se numără și adaptarea rețelei rutiere transfrontaliere la trecerea vehiculelor de război. ,,Trebuie să ne asigurăm că atunci cînd apare o criză, forțele armate ale statelor membre se pot mișca rapid. Că podurile și drumurile folosite pentru naveta zilnică pot sprijini vehiculele grele ale armatei”, a explicat la conferința de presă vicepreședintele Comisiei Europene, Margrethe Vestager, precizînd: ,,Acest lucru se aplică personalului militar, dar și echipamentelor”. ● Președintele rus Vladimir Putin a încercat să facă totul ,,pentru a aduce Europa în genunchi”, dar a eșuat complet, potrivit președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. În timpul discursului său ținut la sesiunea plenară a Parlamentului European de la Bruxelles, Ursula von der Leyen a declarat: „Nu am uitat cum Putin a încercat să facă presiuni asupra noastră prin intermediul energiei”, președintele Comisiei amintind preocupările cu care a trebuit să se confrunte Europa de la începutul conflictului din Ucraina. ,,Nu doar că acest scenariu întunecat de întreruperi de curent în UE nu s-a împlinit, dar acum sîntem pe deplin pregătiți pentru iarnă. Și mai presus de toate, prețurile la gaze au scăzut cu aproximativ două treimi față de august”, a continuat ea în discursul său. ,,Putin a încercat să facă totul pentru a ne aduce în genunchi, dar a eșuat complet. Fiecare dintre noi și-a făcut partea lui pentru ca acest lucru să se întîmple, și putem fi mîndri de asta”, a concluzionat von der Leyen. ● Într-un nou episod de confuzie, președintele Biden a spus din greșeală că trupele ruse se retrag din „Fallujah” (localitate din Irak), în timp ce intenționa să facă referire la orașul Herson din sud-estul Ucrainei. Cea mai recentă gafă a lui Biden a venit după ce liderul forțelor ruse, Serghei Surovikin, a anunțat că a ordonat trupelor sale să se retragă dintr-unul dintre singurele orașe mari capturate de Rusia după invazia din 24 februarie. „Contextul este că, indiferent dacă se retrag sau nu din Fallujah și se retrag pe malul de est al rîului [Nipru]”, a răspuns Biden la întrebarea unui reporter privitoare la război. După gafă, președintele a avut o pauză în care s-a gîndit, după care un reporter i-a amintit că este vorba de orașul Herson din Ucraina, iar Biden s-a corectat. ● Comisia Europeană a îmbunătăţit estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, potrivit raportului „Prognoza economică de toamnă”. Mai exact, estimarea creșterii economiei României din acest an a urcat de la 3,9%, cît anticipa Comisia Europeană în iulie, pînă la 5,8%. În 2023, însă, economia ar urma să crească cu cel mult 1,8% situația îmbunătățindu-se ușor în 2024, cu o creștere de 2,2%. „După un an 2022 puternic, economia României urmează să încetinească şi să aibă o creştere a PIB-ului real de aproximativ 2% în următorii ani, din cauza inflaţiei mai mari, a condiţiilor financiare mai stricte şi a efectelor războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Inflaţia ar urma să atingă vîrful la sfîrşitul anului 2022, rămînînd însă ridicată în 2023, dar scăzînd în 2024”, precizează Comisia Europeană. ● Curtea de Apel Braşov a suspendat aplicarea ordinului ministrului Mediului privind aprobarea vînătorii la cocoş de munte. Procesul prin care s-a solicitat suspendarea ordinului de ministru a fost intentat de Asociaţia ,,Alianţa pentru Combaterea Abuzurilor”. Decizia este executorie, transmite News.ro. Ordinul a fost suspendat pînă la pronunţarea instanţei de fond. Ordinul semnat de ministrul Mediului şi suspendat de instanţă permite vînarea, pînă la sfîrşitul lunii noiembrie, a 239 de cocoşi de munte. Cea mai mare cotă de recoltă era stabilită pentru judeţul Harghita, unde puteau fi vînate 38 de exemplare. În Suceava, puteau fi împuşcaţi 28 de cocoşi de munte, iar în Mureş şi Sibiu cîte 22, conform anexei la ordinul ministrului Mediului. România riscă o procedură de infringement în ceea ce privește cocoșul de munte, explica recent reprezentatul Agent Green, Gabriel Păun, la RFI România. ● După invazia rusă în Ucraina, pe 24 februarie, mass-media a avertizat adesea că politica Uniunii Europene a fost cel puțin ambiguă, dacă nu chiar ipocrită, pentru că, în timp ce UE a susținut verbal Ucraina, Bruxelles-ul a ajutat de fapt financiar Moscova, cumpărînd masiv energie rusească. Ultimele calcule arată că, de la sfîrșitul lunii februarie, UE i-a plătit Federației Ruse pentru petrol, gaze și cărbune de cel puțin trei ori mai mult decît ajutorul financiar pe care i l-a trimis Ucrainei. Din datele actualizate de Institutul pentru Economie Mondială din Kiel, rezultă că din februarie pînă în august statele membre au cumpărat petrol, gaze și cărbune din Rusia pentru care au plătit 103,6 miliarde de euro, în timp ce la începutul lunii octombrie ajutor militar, economic și umanitar acordat Ucrainei de statele și instituțiile UE se ridica la un total 29,2 miliarde de euro. Sprijinul financiar total al Occidentului pentru Ucraina se ridică pînă acum la 93,8 miliarde de euro, dar pînă la 60 la sută din această sumă este acoperită de Statele Unite. Astfel, America a dat sau este pe cale să dea Ucrainei mai mult de două treimi din armele pe care le foloseşte pe front, împotriva Rusiei. ,,În iunie 2022, mai mult de jumătate dintre veniturile rusești din exporturile de energie veneau din UE“, se arată în analiza institutului german. ● Diplomatul Andrii Kartysh, care conduce consulatul Ucrainei la Milano, a adresat o scrisoare șefului Operei La Scala din Milano și liderilor politici locali, în care protestează față de proiectul punerii în scenă, în luna decembrie, a operei ruse ,,Boris Godunov”, compusă de Modest Mussorgsky în Secolul al XIX-lea. Spectacolul este unul dintre cele mai importante momente ale calendarului cultural al Italiei, în rolurile principale ale operei fiind distribuiți basul Ildar Abdraxakov și soprana Anna Denisova. Oficialul ucrainian a declarat că astfel de spectacole nu ar trebui folosite pentru a sprijini „elementele potențiale de propagandă”, a informat joi agenția de presă italiană Ansa. Kartysh a acuzat Rusia că „folosește cultura pentru a acorda greutate afirmațiilor sale de măreție și putere” după invazia sa în Ucraina în februarie. Mai multe asociații care reprezintă ucrainenii care locuiesc în Italia au protestat, de asemenea, împotriva alegerii operei clasice a lui Mussorgski în acest moment, cerînd ca o operă diferită să fie pusă în scenă și să nu fie reprezentată nici o operă rusească pînă la încheierea războiului. Dominique Meyer, directorul artistic al teatrului, a declarat că a prezentat programul încă din luna iunie și că nu are planuri pentru un boicot cultural al Rusiei. O sursă din mediul artistic al operei din Milano a spus că este prea tîrziu pentru a schimba planurile de mult stabilite pentru seara de deschidere.
● Secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a declarat luni că încetarea războiului din Ucraina este cea mai bună modalitate de a aborda problemele economiei globale, fiind un mesaj aparent adresat Rusiei înainte de summitul G20 din Indonezia, relatează AFP. ,,Încetarea războiului dus de Rusia constituie un imperativ moral şi pur şi simplu cel mai bun lucru de făcut pentru economia globală”, a declarat Janet Yellen jurnaliştilor, în marja întrevederii cu omologul său francez Bruno Le Maire. Oficial, invazia Ucrainei nu se află pe agenda clubului celor 20 mari economii, ai cărui lideri se reunesc marţi şi miercuri pe Insula indoneziană Bali. Moscova a cerut G20 să se concentreze mai degrabă pe problemele economice şi financiare decît pe probleme politice şi de securitate. Gazda summitului, Indonezia, preluînd astfel poziţia multor ţări din Sud, cere negocieri de pace şi refuză să condamne direct Moscova. Vladimir Putin, care a decis să nu participe la G20 şi este reprezentat de ministrul de Externe Serghei Lavrov, se află sub presiune pentru a prelungi acordul existent care permite exporturile de cereale ucrainene şi care expiră la 19 noiembrie. ● Persoana care a plasat duminică o bombă pe Strada Istiklal din Istanbul, omorînd cel puţin şase persoane pe această arteră comercială, a fost arestată, a anunţat luni ministrul de Interne turc Souleyman Soylu citat de Anadolu, relatează AFP. Preşedintele Recep Tayip Erdogan şi vicepreşedintele Fuat Oktay au indicat anterior că o ,,femeie” este responsabilă pentru acest atac. Ministrul de Interne a acuzat luni Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) că a provocat atacul din Istanbul. Atentatul, care nu a fost revendicat, s-a soldat cu şase morţi şi 81 de răniţi, dintre care jumătate au necesitat spitalizare. Ministrul Justiţiei, Bekir Bozdag, a declarat: ,,O femeie a stat pe o bancă 40-45 de minute şi, ceva timp mai tîrziu, a avut loc o explozie. Toate datele despre aceasta femeie sînt în prezent în curs de revizuire”, a explicat ministrul turc. ,,Fie această geantă conţinea o bombă cu ceas, fie cineva a activat-o de la distanţă”, a adăugat el. Preşedintele Erdogan a fost primul care a denunţat un ,,atac josnic”, chiar înainte de a pleca spre Indonezia, la summitul G20 din Bali: ,,Primele indicii sugerează un atac terrorist”, a declarat şeful statului turc, adăugînd că ,,o femeie ar fi implicată”. PKK, considerată organizaţie teroristă de Ankara, dar şi de aliaţii săi occidentali, între care Statele Unite şi Uniunea Europeană, luptă împotriva guvernului turc de la mijlocul anilor ‘80 şi a fost considerată deseori responsabilă de atacuri sîngeroase comise pe teritoriul turc. ● Franţa şi Marea Britanie au semnat luni un nou acord privind cooperarea în lupta împotriva trecerilor ilegale de migranţi prin Canalul Mînecii, o sursă de tensiuni constante de mai mulţi ani între Paris şi Londra, transmite AFP, citînd surse de pe lîngă Ministerul francez de Interne. Acest nou acord prevede în special ca britanicii să aloce 72,2 milioane de euro în 2022-2023 Franţei care, în schimb, va creşte cu 40% forţele sale de securitate (350 de poliţişti şi jandarmi suplimentari, între care şi rezervişti) pe plajele sale, de unde migranţii pleacă în Marea Britanie, potrivit unei declaraţii comune ale celor două ţări, consultată de agenţia franceză de presă. Acordul intervine la o zi după anunţul făcut de Ministerul britanic al Apărării, potrivit căruia numărul migranţilor care au traversat Canalul Mînecii de la începutul anului a depăşit pragul record de 40.000 de persoane.
R.M.

Imi place articolul
Lasa un comentariu
Nota: HTML nu este primiti!
Trimite