Asta scrie ziarul britanic de orientare conservatoare The Telegraph, nu o spun eu. Titlul mi s-a părut extrem de curajos așa că am decis să citesc articolul și iată ce am aflat. Citez: „Ucrainei i se va spune că în prezent este prea coruptă pentru a se alătura NATO, ceea ce va fi o lovitură majoră pentru Volodimir Zelenski. Alianța va cere pași suplimentari de la Kiev înainte ca discuțiile de aderare să progreseze, a declarat un înalt oficial al Departamentului de Stat al SUA. Poziția va fi stabilită în scris în comunicatul NATO care va fi semnat la summitul anual al Alianței din 9 iulie. «Trebuie să ne dăm înapoi și să aplaudăm tot ceea ce a făcut Ucraina în numele reformelor în ultimii doi ani», a declarat oficialul pentru «The Telegraph»“.
„«Pe măsură ce ei continuă să facă acele reforme, vrem să-i lăudăm, vrem să vorbim despre pași suplimentari care trebuie făcuți, în special în domeniul anticorupție. Este o prioritate pentru mulți dintre noi, cei aflați  în jurul mesei de negocieri», a adăugat sursa. Zelenski, președintele Ucrainei, face eforturi pentru aderarea rapidă la NATO după încheierea războiului, pentru a proteja țara de viitoare invazii. Ar obliga SUA și Europa să vină în apărarea Kievului în eventualitatea unui atac rusesc”. Atac ce nu cred că va mai avea loc vreodată, dacă e să mă întrebați pe mine.
Britanicii continuă scriind că: „Din punctul nos­tru de vedere, corupția a fost un punct de conflict în discuțiile recente dintre statele membre NATO cu privire la posibilitatea de a oferi Ucrainei un calendar concret pentru aderarea la alianța militară occidentală. «The Telegraph» a dezvăluit recent că SUA blochează eforturile britanice și europene de a transpune în scris o cale ireversibilă către aderarea la NATO pentru Ucraina. Ucraina a suferit din cauza corupției, în special în forțele sale armate, de la dizolvarea Uniunii Sovietice. Zelenski i-a demis pe șefii militari ca parte a unui efort de a reduce corupția, în special în domeniul achizițiilor de apărare.
Joe Biden a semnalat «corupția semnificativă» din Ucraina într-un interviu acordat revistei «Time» anul acesta, în timpul căruia a exclus să susțină «natoizarea Ucrainei».
Diplomații și oficialii NATO au oferit Ucrainei o listă de reforme pe care se așteaptă să le efectueze înainte ca ambițiile sale de aderare să poată fi realizate, a declarat un oficial american al apărării. «Este un lucru pe care NATO l-a făcut în liniște, care îi ajută pe ucraineni să se apropie de calitatea de membru al Uniunii», a adăugat sursa.
Aliații NATO încă nu sînt de acord cu privire la faptul dacă ar trebui să actualizeze declarația făcută de anul trecut la summitul lor de la Vilnius, Lituania, pentru a-și face oferta către Kiev «ireversibilă». La reuniunea din acest an, aliații sînt așteptați să ofere alte sisteme de apărare aeriană pentru a satisface nevoile tot mai mari ale Ucrainei, după ce Washingtonul a acceptat să acorde prioritate livrărilor sistemului său emblematic la Kiev.
În ciuda lipsei promisiunilor NATO, aproape 20 de țări au semnat acorduri bilaterale de securitate cu Ucraina. Ei se vor reuni pentru a celebra aceste noi pacte într-o declarație comună la summitul NATO”. Cu alte cuvinte, NATO ca alianță se ferește să intre în conflict direct cu Rusia fiindcă asta ar duce la o confruntare între SUA și țara lui Putin, iar americanii tocmai asta nu doresc. Atunci, au fost de acord ca membrii Alianței să semneze acorduri de securitate cu Ucraina și, în caz de război, nu au decît să se descurce cum or ști ei, urmînd să-i ajute ca pe ucraineni să-și distrugă țările luptînd cu Rusia și să stea deoparte.
Aici avem de a face cu o abandonare de către americani a aliaților lor, lucru pe care l-au făcut ultima dată în Afganistan. E un semnal rău pe care-l dă America, fiindcă e protector al prietenilor săi doar cu gura și cu arme, nu cu armata.
Pe de altă parte, cancelarul german Olaf Scholz a garantat într-o conferință de presă că țara sa nu va participa, în mod activ, cu trupe la războiul din Ucraina.
Ziarul European Conservative scrie următoarele: „Cancelarul german Olaf Scholz i-a asigurat pe cetățenii țării sale că Germania nu va deveni parte la războiul din Ucraina. Într-un răspuns la o întrebare adresată de un parlamentar de opoziție dacă va garanta că Germania nu va fi atrasă în război, cancelarul a spus: «Da, dau această garanție. În calitate de cancelar, susțin asta».
Întrebarea era justificată, văzînd cum s-a schimbat abordarea militară a Germaniei în cîțiva ani. Berlinul a fost inițial dispus să trimită căști în Ucraina doar la începutul invaziei Rusiei în urmă cu mai bine de doi ani. Cu toate acestea, presiunea aliaților NATO și a Verzilor din cadrul guvernului l-au convins pe social-democratul Olaf Scholz să permită livrarea de sisteme antiaeriene și tancuri de luptă. Germania și-a dat recent acordul ca Ucraina să folosească arme germane împotriva țintelor din interiorul teritoriului rus. Germania a fost unul dintre cei mai mari furnizori de arme ai Ucrainei, dar Scholz a refuzat întotdeauna ideea de a trimite personal militar. Războiul a ajuns într-un impas, deși forțele ruse fac progrese lente, dar constante pe teritoriul ucrainean, determinînd apeluri din partea Kievului ca aliații săi occidentali să continue să trimită arme.
Deși majoritatea europenilor cred că res­ponsabilitatea Europei este de a împinge Kievul în negocieri cu Rusia, mai degrabă decît de a sprijini Ucraina atîta timp cît este nevoie pentru a cîștiga, marea majoritate a țărilor NATO și UE fac eforturi pentru o participare tot mai mare la război.
Unii membri NATO îndeamnă Alianța să mute anumite operațiuni NATO pe teritoriul ucrainean. Președintele francez Emmanuel Macron a sugerat chiar că trupele occidentale ar trebui trimise în Ucraina dacă armata rusă ar avansa mai adînc în interiorul țării. Planurile ca NATO să-și asume un rol de lider în coordonarea și furnizarea de asistență și instruire în materie de securitate pentru Ucraina – precum și asumarea unui angajament financiar pe termen lung de a oferi sprijin militar – vor fi discutate la un summit NATO de la Washington D.C., începînd cu 9 iulie.
Rusia controlează aproximativ o cincime din teritoriul ucrainean, inclusiv Crimeea, pe care a anexat-o în 2014. Președintele rus Vladimir Putin a declarat luna trecută că Rusia va pune capăt războiului dacă Kievul ar fi de acord să renunțe la ambițiile sale legate de NATO și să predea toate cele patru provincii revendicate de Moscova. «După părerea mea, o încetare a focului care implică capitularea Ucrainei este o variantă pe care noi, Germania, nu trebuie să o susținem niciodată», a spus Olaf Scholz miercuri, răspunzînd la o altă întrebare din Bundestag. Referindu-se la un summit de pace susținut în Elveția, la care Moscova nu a fost invitată, el a adăugat că se fac eforturi diplomatice pentru «crearea oportunităților de pace»”.
Sînt foarte curios să văd ce se va întîmpla la summitul care va avea loc peste cîteva zile, despre care cu siguranță vom comenta împreună aici.
T.I.