Ucraina efectuează lucrări pe canalul Bîstroe
  • 20-02-2023
  • 0 Comentarii
  • 109
  • 1

● Austria şi-a pus singură beţe în roate cînd a blocat aderarea României la Schengen. Conform datelor puse la dispoziţie de CCIR (Camera de Comerț și Industrie a României), Austria este şi ea impactată de blocarea aderării României la Schengen. Asta pentru că în ultimii ani România a importat mult mai mult decît a exportat în Austria. În 2016, spre exemplu, volumul importurilor din Austria a fost de 2.405,7 milioane euro, în timp ce exporturile s-au ridicat la 1.360,8 milioane de euro. Greşeala veto-ului austriac a fost evidenţiată şi de senatorul PSD Titus Corlăţean, într-un interviu pentru Der Standard. „Partidul de guvernămînt austriac a folosit, în mod imoral, România pentru luptele sale politice interne, înainte de alegerile din Austria inferioară. Nici măcar nu şi-au atins scopul. Au pierdut majoritatea, au alimentat extrema dreaptă din Austria şi au pus în pericol un parteneriat, inclusiv unul economic, cu o ţară cheie. Noi ne-am pierdut încrederea în parteneriatul cu Austria. Dincolo de daunele politice, avem sentimentul umilirii societăţii româneşti. (...) Am înţeles că industria pierde 200 de milioane de euro pe zi pentru că nu am putut intra în Schengen”, a explicat Corlăţean. ● Ucraina efectuează lucrări pe canalul Bîstroe și pe brațul Chilia al Dunării, iar comisarul european Adina Vălean a confirmat recent că autoritățile de la Kiev au solicitat o „introducere a brațului Chilia în rețeaua de transport principal europeană“. „Din punct de vedere militar, utilitatea canalului Bîstroe este egală cu zero. Atîta vreme cît Ucraina are acces pe canalul Sulina, pe această zonă protejată de NATO, eu nu văd rostul transferării traficului pe acolo. Este în Ucraina și este posibil să fie atacat cu rachete din Marea Neagră în orice zi. De cealaltă parte, pe canalul Sulina, navele ucrainene n-ar fi atacate cu rachete. În plus, apropo de ecologia din Delta Dunării, România contribuie foarte mult la stricarea rezervației. Nu s-au făcut decolmatări pînă la guvernatorul actual. În al doilea rînd, apa de pe Bîstroe vine din zona pe care noi o controlăm, deci ar putea fi destul de ușor reglată, adică să-i lăsăm fără apă. Noi nu ne-am reparat nici ecluza dintre Razelm și Sinoe de 30 de ani“, a spus jurnalistul Val Vîlcu. Premierul Nicolae Ciucă a avut o primă reacție în scandalul privind lucrările de dragare făcute de Ucraina, spunînd că ambasadorul ucrainean la București a fost convocat luni la Ministerul de Externe, pentru a fi solicitată aprobarea Ucrainei ca autoritățile române să meargă să facă verificări. ● Președintele american Joe Biden a sosit la Kiev, luni, pentru a se întîlni cu președintele Ucrainei Volodimir Zelenski, într-o vizită surpriză. „Joseph Biden, bine ați venit la Kiev! Vizita dumneavoastră este un semnal extrem de important de sprijin pentru toți ucrainenii”, a scris Zelenski pe Facebook și pe Telegram. Biden, prin Casa Albă, a anunțat vizita sa la Kiev „pentru a reafirma angajamentul nostru de neclintit față de democrația, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. (...) În timp ce lumea se pregătește să marcheze aniversarea unui an de la invazia brutală a Ucrainei de către Rusia, astăzi mă aflu la Kiev pentru a mă întîlni cu președintele Zelenski. Cînd Putin și-a lansat invazia cu aproape un an în urmă, el credea că Ucraina era slabă și Occidentul era divizat. A crezut că poate rezista mai mult decît noi. Dar s-a înșelat complet”, a transmis Biden printr-un mesaj publicat de Casa Albă. „Astăzi, la Kiev, mă întîlnesc cu președintele Zelensky și echipa sa pentru o discuție extinsă despre sprijinul nostru pentru Ucraina. Voi anunța o nouă tranșă de livrări de echipamente critice, inclusiv muniție de artilerie, sisteme antiblindate și radare de supraveghere aeriană pentru a ajuta la protejarea poporului ucrainean de bombardamentele aeriene”, a precizat președintele SUA. ● România va fi obligată să plătească venitul minim european din 2024, însă întrebarea care trebuie pusă aici este dacă ţara noastră îşi permite acest lucru. Salariul minim în România este, actualmente, de puţin peste 1.800 lei pe lună, bani în mînă. Venit net! Din 2024, conform reglementărilor europene, România va trebui să plătească venitul minim european, ceea ce înseamnă că salariul minim va trebui să crească, conform cifrelor actuale, la aproximativ 3.000 lei net. Măsura aceasta nu îi avantajează, însă, doar pe cei care sînt plătiţi cu salariul minim pe economie, ci şi pe cei din sistemul bugetar cărora li se calculează salariile în funcţie de valoarea salariului minim. „E o misiune aproape imposibilă să creşti salariul minim la nivelul de 3.000 lei net în momentul de faţă în România, în condiţiile în care abia a fost crescut, cu greu, la 1.800 lei. Nici statul şi nici privatul nu au banii necesari pentru acest lucru. (...) Cel mai probabil, România ar putea beneficia de un armistiţiu, de o amînare, pentru că în acest moment, din toate perspectivele economice, România nu are nici o şansă să crească salariul minim”, a declarat analistul economic Adrian Negrescu pentru Dc News. ● Pre­şedintele american Joe Biden a promis joi, într-o intervenţie televizată, că va da ordin să fie doborît orice obiect aerian care ar putea ameninţa securitatea țării, referindu-se la balonul chinez care a traversat SUA luna trecută, balon după care au apărut alte trei obiecte misterioase în spaţiul aerian american, relatează agenţiile AFP şi Reuters. „Dacă un obiect (zburător) reprezintă o ameninţare pentru securitatea americanilor, îl voi doborî”, a asigurat Biden. Aviaţia americană a doborît pe 4 februarie un balon chinez care, conform Washingtonului, era unul de spionaj, în timp ce Beijingul afirmă că a fost doar un balon meteo deviat de la traiectorie, acuzînd Washingtonul că a avut o reacţie exagerată. Biden a mai menţionat că va discuta cu preşedintele chinez Xi Jinping, dar în nici un caz nu-şi va cere scuze că i-a doborît balonul. „Nu vrem un nou Război Rece” şi „vom continua să vorbim cu China”, a asigurat el. „Sper să pot vorbi cu preşedintele Xi şi să analizăm aprofundat această chestiune, dar nu-mi voi cere scuze că am doborît acest balon”, a adăugat Biden. ● Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski exclude orice acord de pace cu Rusia care să implice vreo cedare către aceasta din teritoriul Ucrainei, transmite joi agenţia EFE, citînd dintr-un interviu pe care liderul ucrainean l-a acordat postului BBC. „Orice compromis teritorial ne va transforma într-un stat mai slab”, consideră Zelenski, care mai crede că „armele sînt singurul limbaj pe care Rusia îl înţelege”. „Nu este o problemă de compromis în sine. Nu ne este frică de ele, în viaţă facem milioane de compromisuri. Dar întrebarea este «cu cine?». Compromisuri cu  Putin? Nu, pentru că nu există încredere”, a indicat preşedintele ucrainean. În interviul acordat înaintea împlinirii unui an de la lansarea campaniei militare ruse contra ţării sale, Zelenski a estimat că ofensiva militară rusă de primăvară a început deja. „Atacurile ruse vin deja din mai multe direcţii”, a remarcat el, exprimîndu-şi speranţa că vecinul belarus aliat al Moscovei „nu se va alătura” războiului. Dar „dacă o face, vom lupta şi vom supravieţui”, a continuat el, avertizîndu-l cu acest prilej pe omologul său belarus Aleksandr Lukaşenko că ar face „o greşeală enormă” dacă ar permite din nou armatei ruse să folosească teritoriul Belarusului pentru a ataca Ucraina. ● Timişoara a intrat, de vineri, în lumina reflectoarelor cu programul de excepţie pregătit pentru a marca debutul Capitalei Europene a Culturii, din care nu au lipsit concerte, expoziţii, dezbateri, proiecţii, spectacole de lumină, culoare şi mişcare, care au animat toate cartierele oraşului. „Este o şansă extraordinară de a arăta întregii lumi potenţialul pe care îl are Timişoara, care devine, timp de un an, o mare scenă culturală internaţională”, transmite Primăria Municipiului Timişoara. Anul acesta, alături de orașul de pe Bega, au preluat prestigiosul titlu de Capitală Europeană a Culturii orașele Elefsina (Grecia) și Veszprém (Ungaria). Acestea se alătură celor peste 60 de orașe selectate în anii precedenți, atît din întreaga UE, cît și din afara acesteia. Pe parcursul anului 2023, noile Capitale Europene ale Culturii vor celebra deținerea acestui titlu prin evenimente, expoziții și spectacole. ● Medicii l-au declarat joi pe președintele american Joe Biden, în vîrstă de 80 de ani, sănătos și „apt pentru serviciu”, după un examen fizic, potrivit AFP. „Președintele rămîne apt pentru serviciu și își execută pe deplin toate responsabilitățile fără nici o scutire sau acomodare”, a declarat medicul Casei Albe, Kevin O’Connor, într-un rezumat al examenului medical. Biden este un „bărbat de 80 de ani, sănătos și viguros”, a scris acesta. Examenul a fost urmărit îndeaproape de presă și public în timp ce Biden se pregătește pentru preconizata sa candidatură pentru un al doilea mandat în 2024. Rezumatul a precizat că Biden nu a avut nici un simptom „long COVID” și că mersul său rigid nu s-a înrăutățit de la ultimul examen din noiembrie 2012. ● Parlamentul spaniol a adoptat joi o lege ce le permite minorilor să își schimbe genul în actele de identitate de la vîrsta de 16 ani, în contextul în care alte ţări europene au ales să acţioneze cu reţinere în privinţa acestui subiect controversat, informează AFP și Agerpres. Susţinută intens de partidul stîngii radicale Podemos, aliat al socialiştilor din cadrul Guvernului condus de Pedro Sanchez, această lege denumită „transgen” le permite persoanelor care doresc să îşi schimbe genul în documentele de identitate să obţină acest lucru doar prin intermediul unei simple declaraţii administrative încă de la vîrsta de 16 ani. Spania se alătură astfel altor cîteva ţări din lume care au legalizat autodeterminarea genului printr-o simplă declaraţie, după modelul Danemarcei, prima ţară care a acordat acest drept în Europa pentru persoanele transgen în 2014. „Astăzi, am făcut un pas de uriaş” recunoscînd „libera determinare a identităţii de gen”, a declarat Irene Montero, ministrul pentru Egalitate din partea partidului Podemos, apărînd o lege despre care a
spus că „de-patologizează” persoanele transgen.
● Ministrul Familiei, Gabriela Firea, a anunţat, luni, că Ghidul împotriva hărţuirii femeilor va ajunge curînd pe masa Guvernului. „Vreau să anunț în premieră națională faptul că ghidul împotriva hărțuirii sexuale și morale a femeilor acasă și la locul de muncă prinde contur, este pe ultima sută de metri. În cîteva zile va ajunge pe masa Executivului pentru a fi dezbătut și adoptat. S-a încheiat acest lucru. (...) Am primit din partea societății civile, sindicatelor, patronatelor propuneri pentru a îmbunătăți acest ghid împotriva hărțuirii pe criterii de sex și morale a femeii din România, atît acasă, cît și la serviciu. (...) Fenomenul, dacă nu poate fi eradicat, măcar trebuie să fie diminuat în țara noastră și eu cred că intrăm în rîndul țărilor civilizate cu acest ghid al hărțuirii morale și pe criterii de sex al femeilor la locul de muncă. Acest document l-am transmis pe circuitul de avizare ministerelor, care trebuie de asemenea să aducă anumite completări sau să avizeze pozitiv acest proiect elaborat de către Ministerul Familiei  și în foarte scurt timp va ajunge pe masa Guvernului, unde va fi dezbătut. Sînt convinsă că va fi și adoptat, pentru că el respectă toate criteriile”, a spus, luni, ministrul Familiei, Gabriela Firea. ● Scandalul dispozitivelor cardiace prelevate de la cadavre a ajuns în presa internaţională. Mai multe publicații de renume scriu despre scandalul de corupție și despre problemele din sistemul medical românesc. The Guardian scrie că unul dintre cei cinci medici care lucra la un spital din Iași a fost plasat în arest preventiv pînă la finalizarea anchetei, fiind acuzat de abuz de putere și luare de mită, și că medicul anonim a supravegheat o rețea de alți patru medici care i-au furnizat implanturi cardiace extrase de la pacienți decedați, fără aprobarea prealabilă a acestora sau a familiilor lor. Ziarul britanic mai scrie că sistemul de sănătate din România, unul dintre cele mai puțin dezvoltate din Uniunea Europeană, a fost umbrit de corupție, ineficiențe și management politizat.
R.M.

Imi place articolul
Lasa un comentariu
Nota: HTML nu este primiti!
Trimite