În urmă cu aproape 80 de … articole, debutam în paginile revistei, la invitația celui care a fost Dan Alexandru - Tano, cu un articol ce se intitula „Ce facem cu turismul românesc?”. De atunci s-au întîmplat multe lucruri, cel mai grav fiind moartea regretatului ziarist.
Mi-a revenit în minte situația turismului românesc zilele acestea, fiindcă am regăsit, într-o postare pe Twitter, vechea poveste legată de infrastructura țării noastre, la care se adaugă tarifele exagerate raportate la condițiile existente pe litoralul românesc. Mă indispun de fiecare dată cînd aud comentarii legate de această stare de fapt fiindcă eu, de 16 ani, bat țara în lung și-n lat și nu înțeleg unde au văzut cei care comentează public drumurile distruse și condițiile de cazare improprii.
În 2007, cînd mi-am început activitatea ca ghid de turism, multe din rutele turistice din România erau în reparații capitale: Brașov - Sibiu, Cluj Napoca - Baia Mare, Reghin - Teaca - Bistrița, Bistrița - Vatra Dornei - Câmpulung Moldovenesc - Suceava, Rădăuți - Cacica - Păltinoasa - Gura Humorului, Gura Humorului - Praxia – Tg. Neamț, Focșani - Mărășești - Roman - Iași. Se circula îngrozitor pe aceste rute, fiindcă se decoperta toată șoseaua pînă la stratul de bază și se refăcea apoi. Plin de semafoare și de cozi imense. Au fost trei ani de chin și, cu toate acestea, ne-am deplasat cu turiștii străini la obiectivele turistice incluse în excursii. La finalul lucrărilor, ni s-a părut o minunăție că puteam circula pe drumurile respective. Ba am descoperit, printre mînăstirile Bucovinei, șosele impecabil asfaltate, care i-au făcut pe turiștii străini să se declare extrem de mulțumiți de drumurile din acea zonă, deși auziseră că infrastructura României e la pămînt.
Părerile pe care le emite diaspora românească cu privire la situația de fapt din România sînt de multe ori departe de realitate, așa cum și ei sînt departe de noi. Este ca și cum eu mi-aș împărtăși impresiile turistice legate de o țară în care m-am plimbat 10 zile. Spre exemplu, după prima mea vizită de doar 24 de ore la Budapesta, am spus tuturor că este un oraș mizerabil, cu un metrou împuțit, unde parcangiii unguri m-au furat ca-n codru, plătind și amenzi fiindcă nu aveam bilet de parcare în parbriz. Ei bine, la a doua „descălecare” în capitala Ungariei am stat trei zile, timp în care mi-am schimbat părerea. Ce vreau să spun este că nu ai cum, ca român cu reședința în afara țării timp de cel puțin 9 luni în fiecare an, să emiți păreri corecte despre ceea ce se întîmplă pe plan intern.
Revenind la tema articolului de față, vreau să vă atrag atenția asupra a două aspecte pe care trebuie să le luați în considerare atunci cînd auziți comentarii despre turismul românesc: 1. Acesta nu se rezumă doar la litoral; 2. Majoritatea șoselelor folosite de agențiile de turism pentru a transporta turiștii în interiorul țării sînt extrem de bune. Faptul că nu sînt toate rapide este o altă poveste. Că ar fi necesare mai multe autostrăzi, de asemenea. Totuși, criticii de serviciu uită că există autostrada A3, care pleacă de la Sibiu și se duce spre Cluj și spre Arad. Am folosit-o intens în ultimii ani și recunosc că mi-a scurtat extrem de mult timpii de deplasare, permițîndu-mi să fac lucruri care, acum 8 ani, spre exemplu, erau dificile, cum ar fi traseul Sibiu - Hunedoara - Alba Iulia - Sibiu pe care îl făceam în 10 ore, timpul fiind acum scurtat la 6 ore.
Cît privește faptul că litoralul este luat drept model pentru discuțiile despre turismul românesc, consider că este o imensă greșeală, pentru că turismul românesc nu se rezumă doar la litoral. Nu contest faptul că litoralul este la doar cîteva ore distanță de Capitală și că românul este mare amator de soare, dar în țară există extrem de multe locuri unde condițiile de cazare sînt foarte bune, prețurile decente, iar posibilitățile de a învăța ceva nou despre țara ta deloc de neglijat. Sînt convins că mulți români își cunosc țara puțin spre deloc, fiindcă atunci cînd am lăsat servieta de consilier juridic pentru rucsac-ul de ghid de turism nu cunoșteam aproape nimic despre aceste meleaguri.
În afară de litoral, avem și posibilitatea de a vizita Maramureș, Bucovina, Transilvania, Crișana, Banat, Oltenia de Nord și Oltenia de Sud, regiuni superbe prin care vă puteți plimba și unde puteți scăpa de aglomerația orașelor în care locuiți. Mai am o recomandare pentru românii ce trăiesc în sudul și estul arcului carpatic: Harghita și Covasna. Mergeți să-i cunoașteți pe maghiari la ei acasă, să le gustați bucatele, să le beți palinca și să vedeți cît de apropiate sînt meșteșugurile lor de ale noastre, dar și multe dintre obiceiuri.
Vorbind despre prețuri – 50-60 de euro pe noapte, pentru o cameră dublă, este un tarif obișnuit la orice hotel de 4 stele sau la o pensiune de categorie înaltă din țara noastră. Serviciile de calitate se plătesc. De asemenea, dacă doriți, faceți o excursie în Delta Dunării și eventual cazați-vă la Mila 23 sau la Crișan, plimbați-vă cu barca pe canale după pelicani, lebede sau cormorani. Experiența este de neuitat. Sper din suflet că anul acesta se vor ridica restricțiile de circulație din Europa și vom putea călători din nou în străinătate. Cu toate acestea, înainte de a pleca peste graniță, ar fi bine să ne vizităm țara. Să-i cunoaștem frumusețile, poveștile, astfel încît, atunci cînd vom merge în străinătate, să nu mai spunem următorul neadevăr iscat din necunoaștere: „ce locuri minunate (castele, biserici, peisaje, orașe vechi etc.) există aici, iar noi sîntem vai de capul nostru!”.
Vă invit să călătoriți prin fiecare ungher al patriei noastre, cu sau fără ajutorul unei agenții de turism, pentru că avem unde merge. Să ne vizităm, să ne cunoaștem, să ne iubim țara!
NICU MARIUS MARIN, antreprenor HORECA