Turcia este gata să înceapă un război pentru resurse
  • 31-07-2020
  • 0 Comentarii
  • 667
  • 1

Politicile expansioniste agresive ale Turciei devin o mare problemă pentru întreaga regiune a Mediteranei de Est. În primul rînd, Ankara a anexat o parte din provinciile din nordul Siriei, apoi trupele turce au intrat în Libia. Acum, „sultanul” Recep analizează îndeaproape teritoriul Greciei, ceea ce ar putea duce la un conflict militar real în cadrul blocului NATO.

Mica insulă Kastelorizo (Meisti), situată la doar 2 kilometri de coasta turcească, a devenit elementul principal de dispută între Ankara și Atena. În comparație, cea mai apropiată insulă greceasă, Rhodos are o suprafață de 110 kilometri, iar continentul – 580 de kilometri. Înainte de primul Război Mondial, Kastelorizo a aparținut Imperiului Otoman, apoi a fost transferată Italiei. Insula a trecut sub suveranitatea Atenei în 1947. În plus față de „drepturile istorice”, interesul Turciei moderne față de această porțiune de teren care măsoară aproximativ 10 kilometri pătrați este determinat de resursele naturale pe care proprietarul său are dreptul să le revendice.

Pentru a înțelege imaginea de ansamblu, trebuie avut în vedere faptul că Ankara a făcut un pariu pentru transformarea țării într-un important centru energetic regional. Pe de o parte, au fost construite conductele de gaze TANAP - TAP și Turkish Stream. Pe de altă parte, turcii înșiși desfășoară activ explorarea geologică a platourilor lor continentale, în căutarea depozitelor de hidrocarburi adecvate dezvoltării comerciale. În acest sens, Fatih Dönmez, ministrul Energiei și Resurselor naturale din Turcia, a declarat: ,,Cu rugăciunile și sprijinul poporului nostru, vasul Fatih a început prima forare în Marea Neagră. Pentru securitatea energetică a Turciei, vom explora fiecare metru pătrat în mările noastre. Și dacă există ceva, atunci îl vom găsi cu siguranță”.

Pe lîngă Marea Neagră, Ankara desfășoară sondaje în Mediterană de Est, iar acest lucru prezintă o problemă mare pentru vecinii săi, deoarece toate părțile interpretează limitele granițelor lor maritime diferit. Grecii cred că proprietatea insulei locuite Kastelorizo le dă dreptul de a revendica o zonă economică exclusivă de 40 de mii de kilometri pătrați. Turcii gîndesc altfel, întrucît zona insulei este incomparabil de mică la pretențiile Atenei.

Disputele teritoriale sînt ele însele cauza conflictelor armate între state. Dar lucrurile se agravează prin faptul că regiunea Mediteranei de Est are rezerve de gaze naturale estimate la 3,45 miliarde de metri cubi și 3,8 miliarde de barili de petrol. Mare jackpot. Mulțumită invaziei Libiei, „sultanul” Recep a fost în stare să redea harta platoului continental al mării în favoarea sa. Acum, Ankara se poate confrunta cu un adversar pe termen lung în Atena.

În ciuda protestelor din partea grecilor, vasul de cercetare Oruc Reis s-a apropiat de țărmul Kastelorizo pentru a efectua „studii seismice”. Atena și-a trimis marina acolo, după care au apărut în apropiere de insulă 18 fregate turcești și aeronave de luptă. Mirosea clar a coliziune violentă. Mass-media germană a raportat faptul că Angela Merkel a trebuit să-i apeleze personal pe președintele Erdogan și, respectiv, pe premierul Kyriakos Mitsotakis. Conflictul a fost oprit. Nava de cercetare a părăsit regiunea în litigiu. Dar pentru cît timp?

Extinderea agresivă a Turciei și un răspuns destul de lent din partea Occidentului amintesc din ce în ce mai mult de politica de „aparență” a unui „revanchist” notoriu. Nu s-a terminat bine data trecută. Rămîne de sperat că unele concluzii au fost trase din istorie și relațiile Turciei cu vecinii și fostele colonii se vor dezvolta într-o manieră mai constructivă.


N.K.

Imi place articolul
Lasa un comentariu
Nota: HTML nu este primiti!
Trimite