* Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi-a reînnoit sîmbătă invitaţia adresată fostului preşedinte american Donald Trump de a vizita țara sa şi s-a oferit să-l însoţească personal pe front pentru a putea înţelege mai bine războiul, transmite Agerpres, citînd EFE. ,,Dacă domnul Trump vine, sînt chiar dispus să-l însoţesc pe linia frontului”, a spus Zelenski în timpul unei intervenţii publice la Conferinţa de securitate de la München, din Germania. Liderul ucrainean a adăugat: ,,Dacă vorbim despre dialog, trebuie să le arătăm celor care iau decizii ce înseamnă războiul cu adevărat”. Totodată, președintele ucrainean a amintit că l-a invitat deja public pe Donald Trump să viziteze Ucraina cu alte ocazii. ,,Depinde de el, de dorinţele lui”, a spus Zelenski despre posibilitatea ca această vizită să aibă loc. De altfel Donald Trump a dat asigurări în repetate rînduri că, dacă va fi ales din nou preşedinte al Statelor Unite, va pune capăt războiului dintre Ucraina şi Rusia în 24 de ore. Totodată, el a pledat săptămîna trecută ca SUA să ofere finanţare Ucrainei sub
formă de împrumuturi care urmează să fie rambursate.
* Situația externă care devine din ce în ce mai complicată a determinat Uniunea Europeană să ia anumite măsuri. S-a dat ordin la nivelul întregii Uniuni Europene să se crească producția de armament. Astfel, România a pus în aplicare această decizie. Ministrul Radu Oprea este cel care a făcut anunțul. Mai exact, fabrica de armament de la Cugir, care pînă acum era emblematică în acest domeniu, și-a achitat toate datoriile cu ajutorul Guvernului. Acum, are comenzi extrem de multe și pentru că nu mai face față acestui val imens angajează 88 de persoane. În plus, va crește producția lunară de arme cu peste 50%. La Cugir ar trebui să se producă și o pușcă nouă, omologată în curînd de țara noastră. Este vorba de o pușcă folosită deja de cei de la NATO. România investește 2,5% din PIB pentru apărare. Acum și Germania va crește pînă la 2% din PIB apărarea și producția de armament. Demersurile sînt luate pentru protecția și pregătirea statelor NATO, în contextul în care se tot discută de riscul unui eventual război între alianță și Federația Rusă în următorii 10 ani, conform România TV. * Tim Lister, producătorul CNN care a făcut parte din echipa ce a produs filmul despre Alexei Navalnîi, documentînd otrăvirea acestuia cu noviciok, a vorbit despre moartea în închisoare a opozantului rus. ,,Sînt șocat, dar nu surprins. A fost încarcerat în închisori în care condițiile au fost foarte dificile. Acum era încarcerat în penitenciar cu condiții foarte grele, în Siberia. A fost trimis la izolare, nu a fost hrănit, a spus chiar judecătorului, luna trecută, că «mă învelesc cu un ziar, pentru că mă încălzește puțin». A fost hrănit prost. Nu mi-a venit să cred cum arăta în timpul audierilor, după ce a fost încarcerat. Era slab, palid, nu mai era același om”, a declarat Tim Lister la Antena 3 CNN. Tim Lister spune că Alexei Navalnîi a fost torturat în tăcere, pînă a murit. ,,Deci l-au torturat în tăcere, pînă l-au ucis, în aceste condiții deosebit de dificile. A avut destul de multe dubii (că va supraviețui dacă se întoarce în Rusia – n.r.). Am lucrat cu el la un documentar și l-am întrebat: dacă vă ucid, ce mesaj aveți?. «Mesajul este foarte simplu: nu vă opriți, continuați! Pentru că dacă mă ucid pe mine, vă vor arăta că opoziția e puternică în continuare». Pe de altă parte, nu există nici un dubiu cu privire la dedicarea sa pentru această cauză. Știa că se va întoarce direct în pușcărie”, a mai spus Tim Lister. Totodată, jurnalistul a susținut că moartea lui Alexei Navalnîi nu va avea un impact mare în Rusia din cauza controlului Kremlinului. * Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cîștigat luni sprijinul partidului său de centru-dreapta german pentru un al doilea mandat în fruntea Comisiei Europene, potrivit unei surse Reuters. Fosta ministră germană a Apărării, în vîrstă de 65 de ani, devine astfel candidata grupului-umbrelă pan-european, Partidul Popular European (PPE), la un congres care va avea loc la București, în luna martie. Prima femeie care a deținut această funcție, von der Leyen a condus UE prin pandemia COVID-19, prin ieșirea formală a Marii Britanii din bloc și prin agitația care a urmat invaziei la scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022. Un al doilea mandat al său ar începe într-un moment în care Europa se concentrează pe modul de a-și consolida securitatea, cu Rusia purtînd un război la granițele sale și cu posibilitatea ca fostul președinte american Donald Trump să revină la Casa Albă. La o conferință de securitate desfășurată la München în weekend, von der Leyen a declarat că în curînd Comisia va prezenta o propunere de strategie de apărare care are ca scop promovarea unor cheltuieli mai mari și mai eficiente prin achiziții comune și acorduri care să ofere predic­tibilitate industriei. Liderii celor 27 de state membre ale UE vor alege președintele Comisiei după alegerile pentru Parlamentul European din iunie. * Kievul susține că blocada fermierilor polonezi la granița dintre cele două țări este o ,,amenințare la adresa securității” Ucrainei. Ministrul ucrainean al Infrastructurii, Oleksandr Kubrakov a declarat luni că ,,blocarea frontierei constituie o amenințare directă la adresa securității unei țări care se apără. Astfel de acțiuni au un impact negativ asupra confruntării noastre cu inamicul comun numit Rusia”. Potrivit ministerului, șase puncte de control sînt blocate în prezent pe partea poloneză a graniței. „Cea mai critică situație este la punctul de control Yagodyn-Dorohusk”, unde traficul de camioane s-a oprit complet, iar ,,mărfurile umanitare, perisabile și combustibilul sînt blocate”, a afirmat ministrul adjunct al Infrastructurii Serguii Derkatch. Potrivit lui Michal Derus, purtătorul de cuvînt al Camerei de Administrare Fiscală din Lublin (estul Poloniei), „aproximativ 600 de camioane așteaptă în prezent să părăsească Polonia” la punctul de trecere a frontierei Dorohusk, iar „timpul estimat de așteptare pentru plecarea acestui număr de camioane este apro­ximativ 232 de ore”, a declarat acesta pentru AFP.
* Belarus a pregătit un proiect de lege care sancționează ,,promovarea relațiilor non-tradiționale”, referindu-se la relațiile LGBT+, dar și la cele heterosexuale în care cuplurile aleg să nu se căsătorească sau să nu aibă copii, a raportat agenția de știri de stat belarusă Belta, potrivit Reuters. Procurorul General Andrei Shved a menționat că proiectul de lege este în prezent în curs de aprobare. O lege anti-gay este în vigoare în Rusia vecină din 2013 și a interzis efectiv orice expresie publică în care persoanele din comunitatea LGBT+ să-și dezvăluie identitatea. În decembrie, Curtea Supremă a Rusiei a interzis ceea ce a numit „mișcarea socială LGBT internațională”, etichetînd-o drept organizație extremistă. Homo­sexualitatea a fost dezincriminată în Belarus în 1994, dar țara nu recunoaște căsătoriile între persoane de același sex, iar autoritățile au acționat cu fermitate împotriva paradelor gay. * Misterul
în jurul morții lui Alexei Navalnîi persistă, iar reacția Occidentului este considerată de Kremlin drept ,,inac­ceptabilă”, scrie Reuters. La Moscova, Kremlinul a respins luni reacția Occidentului față de moartea lui Alexei Navalnîi, considerînd-o inacceptabilă, dar susținînd că afirmațiile ostile venite din partea Statelor Unite și a Europei nu-l vor afecta în nici un fel pe președin-­
tele Vladimir Putin. * Preşedinta Republicii Moldova,
Maia Sandu, a donat premiul „Timişoara pentru Valori Europene”, în valoare de 30.000 de euro, organizaţiei „Prietena Mea” care se ocupă de incluziunea copiilor cu sindromul Down, a anunţat luni Preşedinţia de la Chişinău, potrivit Newsmaker. „Asociaţia «Prietena Mea» este vocea copiilor cu sindromul Down şi promovează incluziunea lor, ca ei să trăiască în familii şi comunităţi armonioase. Fiecare copil are nevoie de dragostea celor din jur pentru a creşte, a se dezvolta şi a fi fericit”, a declarat Maia Sandu, explicîndu-şi gestul. Potrivit instituţiei prezidenţiale, Asociaţia pentru Promovarea Timişoarei va transfera direct banii Asociaţiei publice „Prietena Mea”. * Geert Wilders, liderul de extremă dreapta al Olandei, care a cîștigat cele mai multe locuri în alegerile de acum trei luni, dar nu a reușit încă să formeze un nou guvern de coaliție, a declarat luni că Țările de Jos au devenit ,,proștii Europei” pentru că au acceptat prea mulți refugiați ucrainieni, relatează Reuters. În același timp, este de așteptat ca acesta să pună sub semnul întrebării ajutorul militar acordat Ucrainei.
R.M.