
- 28-08-2023
- 0 Comentarii
- 264
- 2
* Detaliile și urmările exploziilor de la stația GPL din Crevedia au făcut înconjurul presei internaționale. Jurnaliștii britanici au fost cei mai prompți la acest aspect, BBC, Mirror și The Sun informîndu-și publicul încă de sîmbătă seară în privința tragediei. Vestea a ajuns pînă și în India, unde știrile au fost preluate de postul NDTV. BBC a preluat știrea, a citat și postarea de pe Facebook a președintelui Klaus Iohannis și a mai publicat și un clip cu momentul exploziei, citînd declarația premierului Marcel Ciolacu, care spunea: „Încercăm să salvăm cît mai multe vieți”. Și publicația Mirror a relatat detaliile tragediei din Crevedia, punînd mai mult accent pe experiența martorilor. „Un videoclip șocant distribuit online a arătat momentul în care primul rezervor a explodat. Mai multe persoane au fost văzute fugind din zonă”, preciza publicația britanică. Mirror a citat și declarația unui martor de pe social media. „O persoană care locuia în apropiere a scris pe X, cunoscută anterior ca Twitter: «O explozie mare lîngă orașul meu natal. Rugați-vă pentru România». Un altul a adăugat: «Explozie nebună. O stație GPL explodează lîngă București, în România»”, se arată în pasajul citat de Mirror. Titlul articolului de pe The Sun – „Minge de foc mortal” exprimă poate cel mai bine drama petrecută la Crevedia. Jurnaliștii britanici au preluat știrea în regim de Breaking News, oferind mai multe imagini de la locul tragediei. Aceștia au relatat în detaliu firul evenimentelor. Jurnaliștii Radio Europa Liberă au realizat o descriere foarte riguroasă a evenimentelor, citînd mai mulți demnitari și instituții de presă din România. „Nu este clar ce a provocat exploziile. Nu s-a menționat nici un sabotaj sau eventualitatea vreunui atac”, se arată în relatarea lor. Pînă și instituțiile de presă din India au transmis firul evenimentelor. * Papa Francisc a denunţat sîmbătă „dezinformarea” şi ştirile false, care, în încercarea de a influenţa opinia publică, reprezintă „primul păcat al jurnalismului”, relatează AFP. „Dezinformarea este unul dintre păcatele jurnalismului. Ele sînt în număr de patru: dezinformarea, atunci cînd un jurnalist nu informează sau informează prost; calomnia (uneori folosită); defăimarea, care este diferită de calomnie, dar distruge; iar al patrulea (...), dragostea pentru scandal”, a declarat papa argentinian, citat într-un comunicat al Vaticanului. „Speranţa mea este să dăm spaţiu vocilor păcii, celor care se angajează să pună capăt acestui conflict, precum şi atîtor altora”, a insistat el. * Josep Borrell, șeful politicii externe a UE, va fi înlocuit, cel mai probabil după alegerile europarlamentare de anul viitor, dar va fi greu de egalat ca autor de gafe diplomatice. A făcut greșeli grave la Moscova sau la Bruxelles și s-a remarcat prin excese impardonabile în postările pe Twitter, scrie Politico.eu. Au apărut speculații că președintele Klaus Iohannis ar putea prelua această funcție, care nu vizează doar politica externă a blocului comunitar ci și politica de securitate. Revenind la prestația lui Josep Borell, jurnaliștii redacției de la Bruxelles a acestei prestigioase publicații americane nici nu insistă asupra unor gafe minore, cum ar fi criticarea propriilor trimiși ai UE pentru că raportează prea tîrziu Bruxelles-ului, sau felicitarea Ecuadorului pentru „organizarea de alegeri prezidențiale pașnice”, în ciuda faptului că unul dintre candidați a fost asasinat. Cea mai umilitoare greșeală a lui Borell pentru poziția blocului comunitar este reprezentată, însă, de incidentul cu Serghei Lavrov, din 2021. Înaltul Reprezentant al UE s-a întîlnit cu ministrul de Externe al lui Putin, cu puțin înainte ca Rusia să lanseze invazia în Ucraina. Borell a rămas fără reacție, la conferința de presă comună, cînd Lavrov a profitat de transmisia în direct pentru a critica Uniunea Europeană, despre care a susținut că nu e un partener de încredere. Lavrov a rîs de concluziile Occidentului în ancheta privind otrăvirea lui Alexei Navalni și a continuat prin îndepărtarea unor diplomați UE din Rusia. * În cursul săptămînii trecute, în prezența ministrului de Interne Cătălin Predoiu la Viena, Gerhard Karner, ministrul austriac de Interne a reiterat faptul că Austria nu va vota pentru accederea României la Spațiul Schengen, o decizie care a provocat încă din decembrie 2022 furia Bucureștiului, în contextul în care țara noastră îndeplinește toate criteriile de aderare. Europarlamentarul Eugen Tomac crede că există două soluții în acest moment pentru România după ce a devenit clar că Austria nu ne va debloca aderarea la Schengen: punerea acestei probleme de către președintele Klaus Iohannis pe ordinea de zi a Consiliului European din această toamnă, iar astfel CE să pună presiune pe Viena pentru deblocarea extinderii Schengen, iar a doua soluție ar fi ca Guvernul român să acționeze mult mai curajos și să intervină în procesul deschis chiar de Tomac la deschis la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene împotriva Austriei. * O echipă de specialişti în neuroştiinţe din Marea Britanie a prezentat primele rezultate în cazul unor teste experimentale concepute pentru a explora ideea că „uitarea” ar putea să nu fie un lucru rău şi că, dimpotrivă, ar putea reprezenta o formă de învăţare, potrivit sciencedaily.com. În cazul în care amintirile au fost dobîndite în circumstanţe care nu sînt în totalitate relevante pentru mediul actual, uitarea lor ar putea fi o schimbare pozitivă care să ne îmbunătăţească starea generală de bine. Dr. Tomás Ryan, profesor la facultatea de biochimie şi imunologie şi la Institutul de neuroştiinţe Trinity College din Dublin, autorul principal al articolului publicat, explică faptul că „uitarea apare atunci cînd celulele engram nu pot fi reactivate. Cu toate acestea, devine din ce în ce mai clar că amintirile în sine sînt încă acolo, dar ansamblurile specifice nu sînt activate şi, prin urmare, memoria nu este rechemată. Este ca şi cum amintirile ar fi stocate într-un seif, dar nu ne putem aminti codul pentru a-l deschide”, a explicat el. * Echipa de campanie a lui Donald Trump a anunţat duminică ca a strîns fonduri în valoare de 7,1 milioane de dolari după publicarea joi a fotografiei judiciare a fostului preşedinte republican, făcută în timpul scurtei sale şederi într-o închisoare din statul Georgia, relatează AFP. Cu faţa posomorîtă, sprîncenele încruntate şi privirea sfidătoare, aşa apare Donald Trump în instantaneul istoric realizat într-o închisoare din Atlanta, aceasta fiind prima fotografie judiciară a unui fost preşedinte american. Miliardarul a fost inculpat pentru presupusa încercare de a modifica în favoarea sa rezultatul alegerilor prezidenţiale din 2020 din Georgia, cîştigate în acest stat-cheie de actualul preşedinte democrat Joe Biden. După publicarea fotografiei, echipa de campanie „Trump 2024” a lansat un apel la fiecare „patriot” american, afirmînd într-un comunicat că „statul din umbră încearcă să facă din preşedintele Trump inamicul public numărul unu pentru îndrăzneala sa de a contesta clasa conducătoare coruptă de la Washington”. * Vasile Bănescu, purtătorul de cuvînt al Bisericii Ortodoxe Române, a anunțat că Patriarhia Română acordă un sprijin financiar de 3.000 lei fiecărei familii cu victime ale accidentului de la Crevedia, iar Arhiepiscopia Bucureștilor se oferă să susţină integral costurile legate de serviciile funerare ale persoanelor care au trecut la cele veșnice în urma tragediei. De asemenea, Patriarhia Română adresează un îndemn frățesc eparhiilor ortodoxe românești din ţările unde sînt transportate victimele în stare gravă să contribuie prin donații la costurile suplimentare”, a transmis Vasile Bănescu. * Preşedinta Comisei Europene, Ursula von der Leyen, ar trebui să recunoască, în discursul despre Starea Uniunii, că profiturile excesive ale corporațiilor, iar nu salariile muncitorilor, sînt cele care alimentează inflaţia, scrie EUobserver. Publicația, citată de Rador, atrage atenția birocraților de la Bruxelles, care abia ce s-au întors din concediile de la mare sau munte, că o treime dintre angajații din UE nu-și permit să plece în vacanță, din cauza lipsurilor financiare. Presa din țara noastră, care folosește deseori clișee de genul „Românii se înghesuie pe Valea Prahovei”, „Românii iau cu asalt plajele din Grecia” ar trebui să știe că procentul românilor care nu-și permit o vacanță este cel mai mare din Europa, 43% din populație neavînd bani de concediu. * Cinci țări membre UE au pregătit un apel către Comisia Europeană prin care îi cer prelungirea pînă la sfîrșitul anului 2023 a interdicției asupra importurilor de cereale ucrainene, interdicție impusă pînă la 15 septembrie, a comunicat la o conferință de presă ministrul polonez al agriculturii, Robert Telus, scrie Rador. Potrivit afirmațiilor oficialului, aceasta este „poziția fermă” a Poloniei, Slovaciei, Bulgariei, Ungariei și României. Aceste cinci țări, după cum a precizat ministrul polonez, doresc ca lista „interzisă” să fie „elastică”, ceea ce înseamnă că aceste state au dreptul să adauge pe listă și alte produse. La rîndul său, ministrul ungar al Agriculturii, Istvan Nagy, a scris pe rețeaua de socializare că Bulgaria, Ungaria, Polonia, România și Slovacia au convenit să ceară Comisiei Europene să prelungească interdicția privind furnizarea de cereale și culturi oleaginoase din Ucraina pentru a proteja interesele fermierilor locali. Anterior, comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a propus limitarea comerțului agricol al UE cu Ucraina pînă la sfîrșitul anului. * Huawei creează fabrici secrete pentru a construi microcipuri, evitînd sancțiunile SUA, scriu italienii de la publicația La Stampa. Asta ar putea relansa Huawei, după ce compania a luptat pentru supraviețuire, așa cum a recunoscut anul trecut patronul și fondatorul Ren Zhengfei într-o scrisoare către angajați. Compania primește deja aproximativ 30 de miliarde de dolari finanțare de la stat pentru a reuși în acest domeniu, iar Huawei ar fi construit deja două fabrici și urmează să ridice încă trei. Care e șiretlicul? Potrivit Semiconductor Industry Association, un grup de lobby american, Huawei ar construi fabricile sub numele altor companii, pentru a evita restricțiile. Dacă aceste fabrici funcționează fără sigla Huawei ar putea fi dificil pentru furnizori să știe cu cine au de-a face în realitate. Mulți giganți americani și-au arătat pînă acum interesul pentru menținerea legăturilor comerciale cu China. * Fostul premier britanic Boris Johnson îl acuză pe preşedintele rus Vladimir Putin că l-a ucis pe şeful grupării paramilitare ruse Wagner, Evgheni Prigojin, şi subliniază că nu se poate negocia vreo pace în Ucraina cu liderul la Kremlin, relatează News.ro citînd CNN. „BoJo” speculează, într-un editorial publicat în ediţia de sîmbătă a tabloidului britanic Daily Mail, pe tema ultimelor clipe ale lui Prigojin, după prăbuşirea miercuri a avionului său privat în regiunea rusă Tver, la nord-vest de Moscova, în timp ce se îndrepta către Sankt Petersburg. „Ştia a cui mînă ascunsă îl trimitea la 28.000 de picioare (aproximativ 8,4 kilometri) în jos, să ardă cu restul camarazilor săi din gruparea Wagner, într-o minge de foc, la ţară, în regiunea Tver, la nord de Moscova – şi apoi mai jos, desigur, umbra lui Prigojin, jos, la Hades şi în groapa tartară din adînc”, scrie Johnson. Omul „din spatele uciderii lui Prigojin” este „acelaşi om care a autorizat, de exemplu, otrăvirea în Regatul Unit a lui Aleksandr Litvinenko şi Serghei Skripal”, continuă el. „În timp ce detonarea aspira aerul din cabina aeronavei, aş paria că ultimul gînd din ţeasta osîndită a lui Prigojin a fost «Putin», după una dintre multele înjurături în care fostul pîrnăiaş şi vînzător de hotdogi era fluent”, mai scrie Boris Johnson. * Guvernul Ungariei îşi îndeplineşte obligaţia constituţională atunci cînd îi sprijină pe maghiarii ardeleni, care nu reprezintă un risc, ci un atu pentru România, a declarat secretarul ungar de stat János Nagy, duminică, la Dej, unde biserica reformată şi şcoala elementară au fost renovate cu sprijinul statului maghiar, conform news.ro. În discursul susţinut în cadrul slujbei care a avut loc cu ocazia inaugurării, secretarul de stat ungar şi-a exprimat convingerea că funcţionarea instituţiilor care servesc păstrării identităţii maghiarilor va aduce beneficii şi naţiunii majoritare. János Nagy a mulţumit şi în limba română primarului Costan Morar pentru că nu a împiedicat, ci a sprijinit crearea noii şcoli maghiare, totodată le-a urat maghiarilor transilvăneni cît mai multe „astfel de personalităţi publice române, care gîndesc în termeni de cooperare şi respect reciproc”. „Noi, maghiarii şi românii, depindem unii de alţii. Aşa cum o maree ridică toate navele aflate pe apa mării, şi dezvoltarea acestei şcoli ridică mai sus corabia comunităţii maghiare din Dej, dar şi cea a majorităţii locale româneşti”, a spus politicianul maghiar.
R.M.
-2.6 C