Copil minune, înzestrat de Cel de Sus,

Ca prin arta sa, ca „o lavandă sonoră“,

Să-i apropie pe toţi melomanii lumii

De Bunul şi Omniprezentul Dumnezeu.

Mi-aduc aminte de nobila expresivitate

Cu care Ciprian Keiser a tălmăcit marea muzică,

Identificînd-o cu o lume orphică.

Parcă „narcotizînd pădurile“, de la Sinaia…

Arta lui, care-i infinită, e o muzică de fond

Pentru versurile tulburătorului poet

Rainer Maria Rilke – poetul trandafirilor de Ispahan,

Determinîndu-te „să dai în mintea florilor“…

Iată atît de muzicalele versuri create de Rainer Maria Rilke – cel „cu cerul moral, mai frumos

decît cerurile fizice“:

„Muzica, respiraţia statuilor, poate

liniştea tablourilor. Tu, cuvînt, acolo unde cuvintele

sfîrşesc, timp

aşezat vertical, pe direcţia inimilor,

ce pier“…

O… Ciprian…

Pentru tine Lumea Euterpei

„E refugiul sufletelor rănite de christica

Fericire“…

O… celist tulburător…

Pur ca o icoană byzantină

Şi cu sufletul limpid,

Precum Dunărea la izvoare;

Sunetul instrumentului tău

Îmi apare ca o „risipă de luceferi“…

Şi relevă „acel ceva“ din „hrisalida

Luceolei din Calea Lactee“…

O… Ciprian…

Să te ajute Dumnezeu

Să adînceşti semnificaţia aforismului,

După care,

– „Dacă dragoste nu e,

Atunci,

Nimic nu e“.

DORU POPOVICI