● Uniunea Europeană dă primele semne de implicare în disputa româno-ucraineană legată de dragarea Canalului Bîstroe. Experţii comunitari au ajuns luni în ţara noastră  pentru a facilita dialogul interministerial dintre Bucureşti şi Kiev în legătură cu lucrările de dragare care au loc pe Canalul Bîstroe. Măsurătorile la nivel de experţi ar urma să înceapă pe 15 martie. Specialiștii europeni vor solicita informații suplimentare atît României, cît și Ucrainei, despre lucrările efectuate pe canalul Bîstroe și pe Braţul Chilia. De subliniat că vizita la Bucureşti nu are scopul de a verifica lucrările de dragare, ci de a facilita dialogul între cele două părți. ● Urmînd exemplul Comisiei Europene, SUA, Canada și Parlamentul European au interzis aplicația chineză Tiktok pe telefoanele mobile de serviciu. Dat fiind că Tiktok provine din China, există o neliniște tot mai mare cu privire la destinația acestor date, dar și cu privire la faptul că Tiktok însuși ar putea fi folosit pentru a influența sau spiona utilizatorii. Startul a fost dat de Comisia Europeană, care și-a somat angajații să elimine aplicația de pe telefoanele mobile de serviciu pînă cel tîrziu la 15 martie. Același lucru este valabil și pentru telefoanele lor private, în cazul în care au instalat vreunul dintre serviciile digitale ale angajatorului lor. Anterior, autoritățile SUA și Canadei întreprinseseră măsuri similare. În SUA, președintele Joe Biden a impus un termen de 30 de zile pentru eliminarea aplicației TikTok de pe telefoanele mobile de serviciu și de pe alte dispozitive ale agențiilor guvernamentale. Camera Reprezen­tanților și Senatul, Casa Albă, Departamentul de Stat și departamentele de Apărare și de Securitate Internă pun deja în aplicare reguli similare. Mai mult, senatorul republican Marco Rubio a anunțat un proiect de lege bipartizan care ar putea să interzică Tiktok de pe telefoanele mobile private la nivel național. În Canada, interdicția a intrat în vigoare pentru telefoanele mobile guvernamentale cu efect imediat. Ministrul de resort, Mona Fortier, a calificat aplicația chinezilor drept un „risc inacceptabil pentru viața privată și securitate”. În același timp, autoritățile au vorbit despre o măsură de precauție, precizînd că nu există nici o dovadă că ar fi afectate informații guvernamentale. De asemenea, parlamentul danez a anunțat că toți parlamentarii și personalul lor trebuie să șteargă aplicația din cauza „riscului de spionaj”.
● Preşedintele Joe Biden, în vîrstă de 80 de ani, a fost operat în luna februarie pentru a i se îndepărta de pe piept o leziune „minoră” a pielii, care s-a dovedit a fi canceroasă, a declarat vineri medicul său, spunînd că „tot ţesutul canceros a fost îndepărtat cu succes”, conform Agerpres. Natura leziunii canceroase, detectată şi îndepărtată în timpul examinării medicale de rutină a preşedintelui SUA din 16 februarie, are
o natură care „nu tinde să se răspîndească sau să provoace metastaze”, a spus medicul Kevin OʼConnor într-un raport făcut public de Casa Albă, adăugînd că „nu mai este nevoie de nici un tratament suplimentar”. El a mai raportat că zona în care era leziunea „s-a vindecat bine”. ● Volodimir Zelenski are atribuția exclusivă de a decide cînd vor avea loc negocieri de pace, după invazia rusă, susține consilierul său. Mihailo Podoliak, consilier al şefului cancelariei prezidenţiale de la Kiev, a declarat că doar preşedintele Zelenski poate stabili cînd şi în ce condiţii să înceapă discuţiile de pace cu Rusia, potrivit Rador. Consilierul a făcut o declaraţie în acest sens după ce, în cursul zilei de joi, generalul Viktor Nazarov, consilier al comandantului-şef al Forţelor Armate ale Ucrainei, a afirmat într-un interviu pentru Der Spiegel că se va putea vorbi despre negocieri între Kiev şi Moscova după eliberarea teritoriilor ocupate din regiunile Herson şi Zaporojie. A doua zi, Podoliak a transmis că decizia privind negocierile cu Federaţia Rusă va aparţine doar preşedintelui Ucrainei. „Aceasta este atribuţia exclusivă a preşedintelui Ucrainei, care a stabilit deja cînd şi cum putem începe un proces paşnic de negocieri. Acest lucru presupune retragerea trupelor ruse din întreg teritoriul ocupat. Vom vedea cum se va întîmpla în continuare. Preşedintele este singurul care poate face ajustări la poziţiile noastre”, a subliniat Podoliak. ● În prezent, doi scriitori SF colaborează cu Ministerul Apărării din Marea Britanie (MOD) pentru a ajuta la imaginarea războaielor viitoare. Autorii Peter Warren Singer și August Cole au realizat opt povești care explorează potențialele amenințări pe care tehnologiile emergente le pot prezenta în următorii 20 de ani. Fiecare poveste analizează evoluțiile din domenii specifice – cum ar fi inteligența artificială (AI), modelarea datelor, roiurile de drone, calculul cuantic și dezvoltarea umană, printre altele – și le aplică pe cîmpul de luptă. Ei explorează, de asemenea, im­plicațiile unei lumi în care schimbările radicale în tehnologiile verzi produc noi conflicte geopolitice. Printre povești, regăsim un raport de cercetare cu privire la un lider mondial realizat de un sistem AI, care explorează modul în care psihologia cibernetică ar putea fi folosită pentru a manipula și prezice modul în care gîndesc oamenii. Penultima poveste, Green Wars, analizează impactul pe care o schimbare a societății către emisii nete de dioxid de carbon l-ar avea asupra geopoliticii, în special asupra celor care controlează noile tehnologii și resurse verzi, iar The Solstice Cup îndreaptă atenția asupra îmbunătățirii umane și asupra modului în care soldații avansați, numiți, „perf” joacă un meci de fotbal cu inamicii ruși în timp ce se deplasează pe teren cu aproape 50 de kilometri pe oră, conform IFL Science. ● Şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a apreciat vineri că se observă „o mică ameliorare” în plan diplomatic cu Rusia pe perioada reuniunii G20 din India, în pofida divizărilor legate de Ucraina. În marja reuniunii G20 care s-a încheiat joi fără un comunicat comun, secretarul de stat american, Antony Blinken, a avut o scurtă discuţie cu omologul său rus Serghei Lavrov, prima lor întrevedere faţă în faţă de la începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022, informează Agerpres. Josep Borrell a subliniat că şeful diplomaţiei ruse a rămas de această dată în sală în momentul în care, în cursul reuniunii, miniştrii de Externe din ţările occidentale au condamnat invazia rusă. Anul trecut, în cursul unei reuniuni precedente a şefilor diplomaţiilor din G20 desfăşurate în Indonezia, Serghei Lavrov a părăsit sesiunea la miezul zilei, în urma unui val de declaraţii care au condamnat invazia din Ucraina. „Cel puţin de data asta a rămas şi a ascultat. Este o îmbunătăţire mică, dar importantă”, a estimat Borrell în marja Raisina Dialogue, un forum organizat la New Delhi. „Cred că e mai bine decît nimic”, a adăugat şeful diplomaţiei UE, care şi-a făcut cunoscută, de altfel, opoziţia faţă de excluderea totală a Rusiei din G20. ● Statele membre ONU au ajuns în sfîrşit la un acord istoric pentru protejarea oceanelor lumii, după 10 ani de negocieri, informează site-ul BBC. Tratatul (The High Seas Treaty) plasează 30% din mări în zone protejate pînă în 2030, cu scopul de a proteja şi recupera biodiversitatea marină. Acordul a fost încheiat sîmbătă seara, după 38 de ore de discuţii, la sediul ONU din New York. Negocierile fuseseră blocate ani de zile din cauza neînţelegerilor privind finanţarea şi drepturile de pescuit. În aceste noi zone protejate, stabilite prin tratat, vor fi impuse limite în ceea ce priveşte pescuitul, rutele maritime şi activităţile de exploatare, cum ar fi mineritul la mare adîncime. Organizaţiile de mediu şi-au exprimat îngrijorarea că procesele de exploatare ar putea afecta zonele de reproducere a animalelor, ar putea crea poluare fonică şi ar putea fi toxice pentru viaţa marină. ● O echipă de cercetători internaționali de la IIASA (Institutul Internațional pentru Analiza Sistemelor Aplicate) a dezvoltat o nouă tehnică pentru a transforma minele subterane abandonate împrăștiate în întreaga lume în „baterii” uriașe pentru a stoca energie. Această soluție ar putea fi utilizată atunci cînd prețurile energiei electrice depășesc un anumit prag, favorizînd astfel tranziția către surse de energie mai durabile. Studiul detaliat al tehnicii a fost publicat în MDPI. Nu se poate avea o estimare precisă, dar conform celor mai fiabile estimări, există aproximativ un milion de mine abandonate împrăștiate în întreaga lume. Cînd aceste mine ajung la sfîrșitul duratei lor de viață, ele devin o povară pentru societate și pot reprezenta o problemă semnificativă de poluare. Totuși, trans­formarea acestor mine în „baterii” pentru acumularea de energie regenerabilă ar putea reprezenta o soluție inovatoare și durabilă la această problemă. ● În contextul crizei legumelor din Marea Britanie, The Financial Times a făcut o vizită la Piaţa Obor din Bucureşti, „cea mai mare din ţară”, unde verdeţurile de sezon sînt la preţuri rezonabile şi din belşug. Jurnalista Erica Wagner de la FT scrie că Piaţa Obor a devenit una dintre favoritele ei din Europa şi povesteşte cît de încîntată a fost să găsească salată, urzici și lobodă. Erica Wagner spune în final că va reveni în Piaţa Obor pentru că îşi doreşte ca „în Marea Britanie să fim mai conştienţi de ce să mîncăm, cînd şi de ce”. ● Producătorilor batonului triunghiular de ciocolată care poate fi găsit în magazinele din toată lumea, Toblerone, li s-a interzis să mai folosească imaginea muntelui Matterhorn pe ambalajele lor, transmite Rador. Conform legislaţiei elveţiene, folosirea simbolurilor naţionale pentru promovarea produselor pe bază de lapte nu este permisă dacă acestea nu sînt produse exclusiv în Elveţia. Toblerone este un tip de ciocolată elvețiană care se distinge prin forma sa triunghiulară și prin conținutul său de miere și migdale. Numele Toblerone provine de la numele fondatorului său, Theodor Tobler, și de la cuvîntul italian pentru turtă dulce, torrone. Toblerone este o ciocolată populară în întreaga lume și este adesea asociată cu turismul elvețian datorită designului său inspirat de Munții Alpi. Acest lucru se va schimba curînd. ● Litoralul românesc se transformă într-o bombă ecologică. Ministerul mediului vrea cu orice chip să organizeze licitație pentru închirierea plajelor ale căror contracte au expirat, pe o perioadă de doi ani. Operatorii de pe litoral spun însă că asta va face ca plajele să fie total nepregătite la 1 mai. Admi­nistratorii plajelor se tem că birocrația va bloca turismul de la malul mării în acest an, și mai ales de 1 mai. Asta pentru că oricine va cîștiga licitația, nu va avea suficient timp la dispoziție ca să amenajeze. Iar din tot acest război, cei care pierd sînt turiștii care, cel mai probabil, vor alege și anul acesta să își petreacă vacanțele în Bulgaria sau Grecia. ● Experții din întreaga lume avertizează în mod repetat că lumea ar putea intra într-o altă pandemie mortală dacă nu se învață lecțiile din ultimii trei ani. Profesorul Colin Butler – care a scris un raport pentru ONU despre originile Covid – a spus că trage un semnal de alarmă cu privire la pericolele dezvoltării virușilor în laboratoare din 2012. Expertul în sănătate publică, Laura Kahn, i-a îndemnat pe cercetători să „nu o mai ajute pe mama natură să ne omoare”, „lucrînd cu virușii pentru a vedea cum ar putea arăta un virus pandemic”, scrie ziare.com. Proiectele actuale din întreaga lume includ experimente cu virusul Nipah în Bangladesh folosind lilieci și hamsteri. Boala, care în termeni populari produce umflarea creierului – provocînd sîngerare din ochi sau surzire – este enumerată ca o potențială amenințare pentru omenire de către Organizația Mondială a Sănătății. Nipah este extrem de mortal – cu o rată a mortalității între 40 și 75%. Într-un avertisment înfiorător, profesorul Butler a spus că testele „foarte periculoase” pe agenți patogeni mortali precum Nipah ar putea avea puterea de a declanșa o nouă pandemie. „Dacă oamenii de știință lucrează la Nipah pentru a încerca să vadă cum se dezvoltă sau cum devine mai contagios – vă rugăm să vă opriți”, a spus el pentru The Sun Online.
R.M.