Terminatorul
  • 01-03-2021
  • 0 Comentarii
  • 326
  • 3

În anii ʼ90, un film ne-a uimit pe toți, o serie pe care nu o vom uita prea curînd – Terminator. Acolo, Arnold Schwarzenegger, plin de mușchi, a întrupat robotul antiuman ce avea rolul de a distruge total lumea. Acum, la foarte mulți ani de atunci, pot să spun că în aceeași perioadă, umanitatea a avut un Terminator care, printr-o semnătură, a reușit să distrugă națiuni, vieți, regimuri politice, concepte, economiii, fabrici, principii care, la nivelul acelor ani, erau valoroase poate nu doar din punctul de vedere al inventarului, ci mai degrabă al oamenilor care le însuflețeau. Atunci, mașinile au fost distruse laolaltă cu viețile celor care le conduceau și de aici, precum un bulgăre imens de zăpadă, declinul a fost total, iar efectele se văd și azi, la atîția ani distanță.

Nu voi face analiza vreunui regim, nu condamn societățile care locuiau aici sau dincolo de Zidul Berlinului. În fond, într-un război, întotdeauna există învinși și învingători. Mereu există trădare, așa cum mereu există interese personale directe. Acest Terminator a distrus zeci de ani de evoluție printr-o semnătură, pentru că, în ciuda multor păreri, nu putem spune că din 1917 pînă în 1991 URSS nu a evoluat, mai ales că praful din perioada țaristă s-a transformat într-o superputere după cel de-al doilea război mondial. Deci, acel individ care, culmea, încă mai trăiește, i-a avut de-a dreapta și de-a stînga pe acei trădători fără de care nimic nu ar fi fost posibil: un anonim secretar de partid și un ministru de Externe ale căror interese, trădări și vanități au provocat dezastrul. Că vorbim de Yalta, de Malta, de Islanda sau de Teheran, totul s-a tranșat la Berlin. Așa cum tot la Berlin a fost tranșată și dispariția familiei țariste din timpul revoluției bolșevice.

Dacă vom cumula valoarea de inventar a tot ce s-a distrus în perioada 1990 – 2000 în fosta URSS, valoarea este de miliarde de dolari. Pe lîngă fabricile și uzinele demolate, pe lîngă șantierele navale și unitățile militare, pe lîngă tehnica de luptă și facilitățile din agricultură a căror valoare este, așa cum am spus, imensă, dacă mai punem și suma vieților distruse ajungem la ceva de neimaginat. O lume întreagă s-a prăbușit fără a avea nici o vină, speranțe și vise au murit odată cu libertatea, iar ceea ce a urmat, această lume unipolară care încă mai există, a făcut și mai multe milioane de victime nu doar în Europa de Est, ci în întreaga lume.

Practic, putem spune că adevăratul Terminator – această ultimă verigă a unui trecut zbuciumat – nu a fost nici pe departe personajul interpretat de Arnold. Oricît de mult a ucis, nu a atins nici măcar o milionime din capacitatea de distrugere a celui care a pus pe butuci nu doar un regim comunist, ci și viețile a milioane de oameni. Se pare că este mai simplu să distrugi pentru ca alții să vină și să construiască peste, dacă este profitabil. Terminatorul nostru, cel real, a avut puterea și vanitatea să semneze declinul, dar nu a avut nici cea mai mică idee legată de cum se va produce schimbarea și cum va proteja sacrificiul celor care, cu greu și cu alte sacrificii, au făcut aceste țări să crească. Așa cum trădarea lui a fost de o magnitudine cosmică, și trădarea celor fără chip, a Serviciilor, a fost pe măsură. Pentru că, indiferent de țară, puterea Serviciilor este imensă, așa cum și a armatei este. Dar, așa cum vedem acum, cei care au trădat au luat o bună bucată din ce era de luat, și-au însușit inclusiv puteri supra-statale, așa că pentru ei a fost profitabil să pactizeze cu dușmanul.

Conceptul ăsta de libertate, de democrație, de lume liberă cu care cei din vest au trecut peste rămășițele zidului care împărțea Berlinul în două, este frumos, este tentant, este ideal și, așa cum vedem acum, irealizabil. Nu sîntem mai liberi ca în 1990, așa cum nu sîntem nici mai capabili să ne dorim asta. Avem doar dreptul de a înjura, dar se pare că și acesta ne va fi restrîns. În rest, economia a fost total captată, dar nu de stat, de data asta, ci de corporații, deci, cumva, sîntem la același nivel, doar că directorul fabricii se numește CEO, iar la stat merg doar niște taxe și impozite, restul banilor produși aici avînd pașaport străin.

Terminatorul a reușit să facă ceea ce puțini oameni în istorie au reușit. Cred că acest individ, prin numărul victimelor sale, prin pagubele materiale imense, îi depășește și pe Stalin, și pe Hitler și chiar și pe Mao. Nici un rege, nici un împărat, nici un dictator, nici un președinte și nici măcar cele două bombe atomice nu au reușit să provoace atîtea pagube precum Mihail Gorbaciov. 


N.K.

Imi place articolul
Lasa un comentariu
Nota: HTML nu este primiti!
Trimite