O să pun în discuție, astăzi, tratativele de pace ale SUA cu Rusia, în principal pentru că presa noastră nu se grăbește să le discute și mai ales să le prezinte publicului, din motive pe care ea le știe.
O să mă bazez pe un articol preluat din cotidianul spaniol ABC, pe care vi-l aduc la cunoștință ca să vedem ce-i interesează și pe unii, și pe alții și care le sunt interesele. Ale lor, că ale noastre oricum nu prea contează fiindcă nu are cine să le susțină.
Soarta centralei nucleare din Zaporizhia va fi decisă în cadrul discuțiilor de pace. Washingtonul evidențiază punctele-cheie care vor fi discutate
în viitoarea conversație telefonică dintre Trump și Putin. Rusia și-a condiționat angajamentul
față de încetarea focului de 30 de zile de mai multe cereri care vor fi discutate astăzi. Președintele Statelor Unite a menționat recent că: „Este implicată o centrală electrică, o centrală foarte mare implicată. Cine va primi centrala și cine
va primi asta și asta? Deci, după cum știți,
nu este un proces ușor. Dar prima fază este înce­tarea focului“.
Liderul ucrainean a confirmat la mijlocul lunii februarie că a discutat problema centralei nucleare cu omologul său american. Zelensky a mai menționat la începutul lunii trecute că evacuarea centralei nucleare Energodar din Zaporozhia va fi „discutată în timpul primei întâlniri diplomatice dintre părți”, referindu-se la Moscova. Școala de Economie din Kiev spune că daunele aduse sectorului energetic al Ucrainei au costat deja 14,6 miliarde de dolari. În cei trei ani de invazie rusă pe scară largă, Rusia a distrus hidrocentralele Kahovka și Dnipro și termocentralele Trypillia și Zmiiv. În plus, există daune care afectează „o parte semnificativă din principalele instalații
de generare a energiei electrice, precum și substații de înaltă tensiune și infrastructura cheie pentru sectorul petrolului și gazelor”.
Steve Witkoff, trimisul special al lui Trump pentru Orientul Mijlociu, a anunțat ieri într-un interviu acordat CBS că încetarea focului va necesita abordarea nu numai a centralei nucleare Zaporizhia, ci și a accesului în porturile ucrainene. Și, printre alte probleme, vor aborda, de asemenea, „regiunile în care știm cu toții că rușii au obiectivul lor”.
Centrala nucleară Zaporizhia este cea mai mare de pe întreg continentul european. Astăzi nu produce energie electrică deoarece se află pe prima linie. Ucraina a acuzat în repetate rânduri Rusia că a lansat atacuri deliberate asupra infrastructurii sale energetice. Țara invadată de Rusia mai are trei centrale nucleare în zonele aflate sub controlul Kievului, ceea ce ridică totalul la 15 reactoare. Importanța producerii de energie nucleară este primordială, având în vedere numeroasele atacuri rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene.
La rândul ei, Ucraina continuă să-și mențină condițiile. Ministrul ucrainean de Externe Andrii Sibiha a subliniat încă o dată „liniile roșii” ale Kievului într-un interviu acordat instituției de presă ucrainene RBC. Deși a preferat să se refere la ele drept „lucruri fundamentale care nu pot fi atinse”. Acestea includ nerecunoașterea teritoriului ucrainean ocupat ca parte a Rusiei și refuzul de a impune reduceri la dimensiunea armatei ucrainene sau restricții asupra capacităților defensive ale Ucrainei. În plus, susține Sybiha, nicio țară nu poate pune veto pe decizia Ucrainei de a se alătura unor organizații precum Uniunea Europeană sau NATO.
Președinții Statelor Unite și Rusiei vor discuta despre teritoriile și centralele energetice ale țării invadate. Moscova cere garanții de securitate „beton armat” și ca ucrainenii să nu adere la NATO. Donald Trump și Vladimir Putin vor vorbi la telefon, ca parte a eforturilor președintelui SUA de a asigura un armistițiu de 30 de zile între Rusia și Ucraina, ca prim pas către un proces de pace.
Trump a anunțat contactul diplomatic la miezul nopții de duminică, 16 martie (luni dimineața devreme, în Spania), într-o întâlnire cu presa de la bordul Air Force One, avionul prezidențial, după ce a petrecut weekendul la Mar-a-Lago, conacul său din Florida. Acolo, el a declarat că va negocia cu Putin pentru a „împărți o parte din activele Ucrainei”, referindu-se la concesiile pe care guvernul de la Kiev ar trebui să le facă.
Trump a oferit o idee despre care ar putea fi acele concesii pe care le va discuta cu omologul său rus: „Vom vorbi mult despre teritoriu. Există o mulțime de teritorii care se află într-o situație diferită acum decât era înainte de război”, a spus el, aparent referindu-se la zonele din sud-estul Ucrainei ocupate de armata rusă. „Vom vorbi și despre centralele electrice; aceasta este o problemă mare”, a adăugat Trump.
Era o referire la centrala nucleară Zaporizhia, pe care Rusia a confiscat-o la începutul războiului și încă o controlează, după cum a confirmat purtătoarea de cuvânt a lui Trump, Karoline Leavitt, la o conferință de presă. Pe tot parcursul războiului, Kievul a cerut Rusiei să abandoneze centrala nucleară, care nu mai furnizează energie electrică Ucrainei, pe fondul riscului unui accident periculos din cauza apropierii frontului.
Trump și-a exprimat încrederea că conversația cu Putin va fi un impuls pentru realizarea unui armistițiu de treizeci de zile, la care a aderat deja președintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky. „Vrem să punem
capăt acestui război”, a spus președintele SUA
„Poate că putem, poate că nu putem, dar cred că avem o șansă bună”.
Aceasta urma să fie prima conversație între Trump și Putin de când Ucraina a fost de acord cu încetarea focului. De atunci, poziția administrației Trump a fost că „mingea este acum în terenul Rusiei”, iar apelul dintre cei doi lideri va servi pentru a evalua dacă Putin are vreo intenție reală de a continua un proces de pace, așa cum a susținut Casa Albă. „Vom vedea dacă putem anunța ceva, poate chiar marți”, a spus Trump despre speranțele sale de progres.
Steve Witkoff, unul dintre negociatorii lui Trump cu Rusia, a susținut în weekend că contactele sale recente cu Putin – s-a întâlnit cu el joia trecută – au fost „pozitive” și că diferențele dintre pozițiile ruse și ucrainene „s-au redus” și că acestea caută să „le restrângă și mai mult”. Purtătoarea de cuvânt a lui Trump, Leavitt, a declarat că administrația ei discută despre orice concesii „direct” cu echipa lui Zelensky.
De la Kiev, ministrul de Externe ucrainean Andrii Sibiha a insistat, înaintea apelului iminent dintre Putin și Trump, asupra căror aspecte sunt „nenegociabile” pentru țara sa. „Ucraina nu va recu­noaște niciodată teritoriile ocupate”, a spus el într-un interviu acordat agenției de presă ucrainene RBC, deși este clar că concesiunile teritoriale, cel puțin tem­porare, sunt pe masă. „În al doilea rând, nicio țară nu are dreptul de a se opune alegerii poporului ucrainean sau deciziei Ucrainei de a adera la o alianță, fie că este Uniunea Europeană sau NATO”.
Zelensky l-a acuzat pe Putin că a folosit tactici de întârziere în negocierile de armistițiu pentru a obține un loc în prima linie și pentru a-și îmbunătăți puterea de negociere. În special, armata rusă a făcut progrese semnificative în regiunea Kursk din Rusia, unde armata ucraineană a reușit să pună mâna pe teritoriu și a cărei retragere a făcut-o să piardă un avantaj important în cadrul negocierilor.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat că Putin va vorbi la telefon cu Trump despre un posibil armistițiu de 30 de zile și un viitor acord de pace. În acest context, adjunctul ministrului rus de Externe Alexander Grushko, într-un interviu pentru ziarul rus Izvestia, a avertizat că „Moscova va cere garanții că Ucraina nu va deveni membră NATO și va rămâne o țară neutră”. „Vom cere ca garanțiile de securitate din «beton armat» să facă parte dintr-un acord de pace”, a declarat el.
Grushko, în concordanță cu șeful său, Serghei Lavrov, s-a exprimat și împotriva desfășurării forțelor de menținere a păcii din țările NATO. „Menținerea păcii și NATO sunt în general incompatibile (…) istoria reală a Alianței este desfășurarea de operațiuni militare”, a afirmat el. Potrivit acestuia, Rusiei „nu-i pasă deloc sub ce pavilion pot fi dislocate contingente NATO pe teritoriul Ucrainei: fie că este UE, Alianța însăși, fie fiecare țară în parte la nivel național (...) în orice caz, dacă apar acolo, înseamnă că sunt dislocate în zona de conflict, cu toate consecințele pe care asta le presupune”. Regatul Unit, Franța și alte țări UE și-au anunțat deja intenția de a trimite trupe de menținere a păcii în Ucraina odată ce pacea va fi semnată.
Grushko a adăugat că „chestiunea oricărui tip de sprijin internațional pentru acord poate fi abordată doar odată ce acesta este finalizat. Și dacă părțile convin asupra necesității unei astfel de participări internaționale, se deschide un subiect de dezbatere. S-ar putea vorbi despre observatori neînarmați, despre o misiune civilă de supraveghere a punerii în aplicare a fiecărui aspect al acordului sau despre alte garanții, dar, deocamdată, toate acestea sunt doar vorbe goale.
La rândul său, consilierul pentru politică externă a Kremlinului și negociatorul american, Iuri Ușakov, a reiterat poziția declarată anterior a lui Putin, potrivit căreia Moscova „și-a transmis Washingtonului îngrijorarea cu privire la propunerea de încetare a focului de 30 de zile”, convenită în Arabia Saudită între SUA și Ucraina, spunând că „este o încercare de a oferi armatei ucrainene o pauză într-o perioadă dificilă”.
Liderul rus a precizat joia trecută că „ideea de încetare a focului este corectă în sine, dar există nuanțe și sunt aspecte care trebuie discutate”. În opinia sa, Rusia dorește încetarea ostilităților „dar într-un mod care să realizeze nu o pace temporară, ci pe termen lung și să elimine cauzele crizei”.
Putin a mai considerat că armistițiul „ar putea fi folosit de Ucraina pentru a obține arme sau pentru a mobiliza mai multe forțe”. O altă obiecție a fost că problemele de control și verificare a armistițiului nu sunt clare (…) probabil foarte complexe și greu de urmărit: „Amenințarea cu posibile încălcări ale încetării focului atunci când linia de contact din Ucraina are o lungime de 2.000 de kilometri”. O astfel de poziție, potrivit observatorilor, face imposibilă abordarea vreodată a încetării războiului sau o face extrem de dificilă.
Cam astea sunt interesele actuale ale celor doi lideri din SUA și Rusia. Important e ca acest război să se termine odată și să înceapă reconstrucția Ucrainei, la care țara noastră ar trebui să ia și ea parte pentru a ne mai pune în mișcare puțina industrie productivă pe care o mai avem. Asta depinde foarte mult și de președintele care se va instala la Cotroceni după alegerile din luna mai și de data asta trebuie să fie unul care să urmarească interesele țării în primul rând. Depinde de noi să-l ducem acolo.
IOAN TEODOR