Telefoanele mobile s-ar putea „închide” în toată Europa
  • 03-10-2022
  • 0 Comentarii
  • 145
  • 1

● Este alertă la Roșia Montană, după ce primarul localității a anunțat, în noaptea de sîmbătă spre duminică, faptul că barajul lacului piscicol Tăul Mare este fisurat. Peste jumătate dintre locuitorii comunei din Roşia Montană care au casele amplasate în aval de lac au refuzat pînă duminică seară autoevacuarea preventivă, în pofida avertismentelor repetate făcute de autorităţi privind riscul ca barajul să se rupă. Experţii afirmă că, pentru a atinge un nivel de siguranţă, este nevoie de scăderea nivelului apei din baraj cu cinci metri. ● La opt ani și jumătate după ce Vladimir Putin a anunțat anexarea Crimeii, el a adunat elitele Rusiei în Sala Sfîntul Gheorghe de la Kremlin pentru o nouă ceremonie de acaparare a teritoriului vecin: de data aceasta a revendicat încă patru regiuni ucrainene. Autoritățile de ocupație ruse au marcat, astfel, un succes răsunător la referendumurile de unire cu Rusia a teritoriilor ucrainene ocupate după numărarea tuturor buletinelor de vot, relatează Interfax. „Rezultatele” finale ale numărătorii afirmă că în așa-zisa Republica Populară Donețk au fost cele mai multe voturi „pentru”, nu mai puțin de 99,23% din total. În cealaltă entitate separatistă din estul Ucrainei, autoproclamata Republică Populară Lugansk, autoritățile raportează că 98,42% din alegători au votat pentru unirea cu Rusia. Comisiile electorale din teritoriile ucrainene ocupate aflate în regiunile Zaporojie și Herson au fost ceva mai reținute, raportînd că „doar” 93,11%, respectiv 87,05% din locuitorii lor au votat pentru unirea cu Rusia.
● Preşedintele francez Emmanuel Macron s-a angajat, duminică, să „conlucreze cu partenerii săi europeni la noi sancţiuni” împotriva Rusiei, după anexarea de către aceasta a celor patru regiuni ucrainene, a anunţat Palatul Élysée, informează AFP. În timpul unei discuţii la telefon cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, şeful statului francez a condamnat din nou, în mod ferm, anexarea ilegală de către Rusia regiunilor ucrainene, potrivit unui comunicat al Preşedinţiei franceze. „El a reafirmat hotărîrea Franţei de a ajuta Ucraina să-şi recîştige deplina suveranitate şi integritate teritorială şi să conlucreze cu partenerii săi europeni la noi sancţiuni”, continuă comunicatul. UE a reacţionat miercuri la anexarea celor patru regiuni ucrainene ocupate total sau parţial de Moscova, propunînd în special plafonarea preţului la petrolul rus şi adăugarea de noi restricţii în schimburile comerciale cu Moscova.
● Liderii Uniunii Europene şi omologii de pe continent se vor întîlni joi şi vineri la Praga, într-un summit informal în timpul căruia vor discuta „trei probleme urgente interdependente: războiul Rusiei în Ucraina, energia şi situaţia economică”, potrivit preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, informează AFP. „Vom discuta cum să oferim în continuare un sprijin economic, militar, politic şi financiar solid Ucrainei atît timp cît este nevoie şi vom lua în considerare cum să ne protejăm cel mai bine infrastructura critică”, a explicat Charles Michel. Consultările vor urma de asemenea, „să abordeze preţurile ridicate pentru gospodării şi întreprinderi, să susţină creşterea economică şi locurile de muncă şi să protejeze persoanele vulnerabile care suferă cel mai mult de pe urma facturilor mari la energie”. Elementul cheie va fi „capacitatea noastră de a rămîne uniţi şi de a ne coordona răspunsul politic, într-un spirit de solidaritate şi de apărare a intereselor noastre comune”, a argumentat el. ● Parlamentul European a anunţat nominalizările din acest an pentru Premiul Saharov pentru libertatea de gîndire, distincţie acordată pentru a onora personalităţi şi organizaţii excepţionale care apără drepturile omului şi libertăţile fundamentale, indică un comunicat publicat marţi de legislativul european și citat de Agerpres. Ucraina domină lista de nominalizări, poporul ucrainean reprezentat de preşedintele Volodimir Zelenski fiind nominalizat de Partidul Popular European. Social democraţii (S&D) şi Renew Europe au nominalizat poporul ucrainean, subliniind rolul fiecărei persoane, al reprezentanţilor societăţii civile, al instituţiilor statului şi autorităţilor publice. Nominalizarea menţionează, printre altele, serviciile de urgenţă ale Ucrainei, pe Iulia Pajevska, fondatoarea unităţii de evacuare medicală „Îngerii lui Taira”, pe activista pentru drepturile omului Oleksandra Matviciuc, Mişcarea pentru Rezistenţă Civilă „Flamura Galbenă” şi pe Ivan Fedorov, fostul primar al oraşului ucrainean Melitopol. Grupul conservatorilor şi reformiştilor (ECR) l-a nominalizat tot pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care întruchipează curajul poporului ucrainean, amintind îndrăzneala, rezistenţa şi devotamentul acestuia faţă de poporul său şi faţă de valorile europene. La 13 octombrie, comisiile pentru afaceri externe şi pentru dezvoltare ale PE vor anunţa numele celor trei finalişti, iar după o săptămînă preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, şi liderii grupurilor politice vor alege cîştigătorul. ● Statele Unite vor majora cantităţile de gaze lichefiate trimise către Uniunea Europeană, pentru a ajuta statele europene să înlocuiască gazele ruseşti şi să treacă această iarnă cu bine, a afirmat Don Graves, secretar adjunct al Departamentului Comerţului al Statelor Unite ale Americii, într-un interviu acordat Agerpres. De asemenea, Statele Unite caută, împreună cu partenerii săi din întreaga lume, resurse alternative la gazele ruseşti. Anunțul a fost făcut de Don Graves, fost consilier al preşedintelui Joe Biden, care a venit la Bucureşti împreună cu o delegaţie de peste 100 de oficiali şi reprezentanţi ai mediului de afaceri american pentru a participa la conferinţa Uniunii Internaţionale de Telecomunicaţii (ITU). Romînia are un potenţial deosebit, resurse autohtone şi oameni bine pregătiţi pentru a atrage cît mai multe investiţii americane şi pentru a fi o poartă de intrare în regiune, spune oficialul de la Washington. ● Rusia va propune ca OPEC+ să reducă producţia de petrol cu aproximativ 1 milion de barili pe zi, la următoarea întîlnire a organizaţiei din octombrie, a declarat marţi o sursă familiarizată cu punctul de vedere rus, transmite Reuters. Întîlnirea va avea loc pe 5 octombrie, pe fondul scăderii preţurilor petrolului şi lunilor de volatilitate severă a pieţei, care a determinat un alt producător de top sl OPEC+, Arabia Saudită, să afirme că grupul ar putea reduce producţia, informează News.ro. ● „Pădurea nu poate deveni o grădină botanică, iar în toată Europa aceasta va trebui să asigure, dincolo de sechestrarea de carbon sau de protejarea speciilor şi a habitatelor, resursa necesară pentru industrie şi pentru energie“, a afirmat, miercuri, într-o conferinţă de specialitate, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tánczos, potrivit Agerpres. „În continuare, în Europa sînt milioane, poate zeci de milioane de gospodării care folosesc lemnul ca sursă regenerabilă pentru generarea energiei termice şi electrice, dacă este cazul în anumite situaţii”, a menţionat Tánczos. Ministrul de resort a adăugat că Strategia forestieră naţională se află în acest moment pe masa Ministerului Mediului, iar în curînd va intra şi în Guvern. „Pădurile noastre trebuie să rămînă sănătoase pentru a asigura pe termen lung această rezilienţă a schimbărilor climatice. Pădurile noastre trebuie să rămînă sănătoase, pentru că trebuie să asigure resursa de lemn pentru industrie şi pentru cetăţeni, pe termen lung”, a spus demnitarul. ● Scurgerile din con­ductele Nord Stream, care au pompat volume uriaşe de metan în Marea Baltică şi în atmosferă, ar putea degaja de cinci ori mai mult gaz cu efect de seră faţă de dezastrul de la Aliso Canyon, cea mai mare eliberare terestră de metan cunoscută. De asemenea, este echivalentul unei treimi din totalul emisiilor anuale de gaze cu efect de seră ale Danemarcei, a avertizat miercuri un oficial danez. „Oricine a ordonat acest lucru ar trebui să fie urmărit penal pentru crime de război şi să meargă la închisoare”, a declarat Rob Jackson, un climatolog de la Universitatea Stanford. ● Telefoanele mobile s-ar putea „închide” în toată Europa în această iarnă, dacă întreruperea curen­tului sau raționalizarea energiei vor distruge anumite părți ale rețelelor mobile din regiune. Oficialii din industria telecomunicațiilor spun că se tem că o iarnă severă va pune la încercare infrastructura de teleco­municații a Europei, forțînd companiile și guvernele să încerce să atenueze impactul. În prezent, în multe țări europene nu există suficiente sisteme de rezervă pentru a face față întreruperilor de energie electrică, au spus patru directori de telecomunicații, ridicînd perspectiva între­ruperii telefoanelor mobile. Țările Uniunii Europene, inclusiv Franța, Suedia și Germania, încearcă să se asigure că în cel mai rău scenariu comunicațiile pot continua, chiar dacă întreruperile de curent ajung să epuizeze bateriile de rezervă instalate pe miile de antene celulare răspîndite pe teritoriul lor. ● România și-a umplut depozitele de gaz, dar a plătit cel mai mare preț din istorie, iar acest lucru se va vedea în facturi. La finalul săptămînii trecute, țara noastră avea depozitele de gaze pline în proporţie de 85%, la nivelul întregii Uniuni Europene fiind atins un grad de umplere de 88%. Vestea mai puţin bună este că goana după alimentarea cu gaze pentru iarna aceasta s-a făcut cu cel mai mare preţ din istorie, lucru care se va vedea în facturi, scrie Ziarul Financiar. ● Rebekah Koffler, fost ofițer american de informații, a vorbit despre ce se întîmplă în Rusia, despre cea mai mare teamă a lui Vladimir Putin și a explicat de ce este de părere că Federația Rusă ar folosi un focos nuclear. „Putin se teme cel mai mult de puterea forțelor militare ale SUA și NATO din cauza superiorității convenționale”, spune Rebekah Koffler, adăugînd că „Putin nu este gata de un război convențional și, tocmai de aceea, poate fi folosit și un focos nuclear de sub o kilotonă pînă chiar la 100 de kilotone”. Rebekah Koffler spune că unul dintre rezultatele politicii de sancțiuni este că „toți dictatorii ajung să formeze o coaliție: Rusia, China, Iran, Coreea de Nord, iar talibanii sînt și ei acolo”. ● Un tezaur dacic, descoperit întîmplător într-o pădure de pe raza comunei Jidvei (Alba) a rămas abandonat acolo timp de aproximativ o lună, în mod inexplicabil. Este vorba despre un tezaur monetar vechi de aproximativ 2.000 de ani. Deși cel care a făcut descoperirea inițială în august, un tînăr de 27 de ani din județul Mureș, posesor autorizat de detector de metale, a anunțat autoritățile, acestea au ajuns la fața locului abia peste o lună, respectiv în 19 septembrie. Conform legii în vigoare, primăria avea la dispoziție 72 de ore pentru a informa Direcția Județeană de Cultură și 10 zile pentru a preda obiectele. Situația este acum cercetată de Poliție. ● Un sondaj a dezvăluit care sînt țările care au cele mai bune dar și cele mai proaste drumuri din Europa. Olanda s-a clasat pe primul loc în Raportul Competitivităţii Globale pe 2019 publicat de Forumul Economic Mondial, ultimul studiu consistent privind calitatea drumurilor realizat înainte de apariţia pandemiei. Sondajul a dezvăluit că statele vestice au – sau percep că au – cea mai bună infrastructură rutieră de pe continent. Europa de Est, în schimb, are în general o părere foarte precară despre calitatea propriilor drumuri. Ultimele cinci clasate în Europa sînt Malta, şi locul 106 în lume din 141 de ţări, Ucraina (locul 114 în lume), România (locul 119), Bosnia şi Herţegovina (locul 121), iar pe ultimul loc este Republica Moldova (poziția 127 în lume). ● Premiul Nobel pentru medicină a fost acordat suedezului Svante Paabo pentru descoperirile sale despre evoluția umană. „Cercetările fundamentale ale lui Pääbo au dat naștere unei discipline științifice complet noi: paleogenomica. Prin dezvăluirea diferen­țelor genetice care îi deosebesc pe toți oamenii vii de homininii dispăruți, descoperirile sale oferă baza pentru explorarea a ceea ce ne face să fim unici”, spune comi­tetul Nobel în expunerea motivelor pentru acordarea premiului. ● Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut luni, 3 octombrie 2022, la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, o alocuțiune în cadrul festivității de deschidere a anului universitar 2022-2023. „Îmi doresc o paradigmă radicală, lipsită de echivoc în garantarea integrității și eticii în viața academică. (…) Trebuie să devină clar că obținerea unei diplome academice reprezintă o onoare și este condiționată exclusiv de un merit real. O Românie educată va trebui să fie o Românie corectă, fără nici o excepție”, a zis Klaus Iohannis cu referire la plagiat. „România Educată este un proiect atît de important pentru societatea noastră deoarece învățămîntul de calitate are impact direct asupra vieții de zi cu zi a fiecărui cetățean. (…) Astăzi, avem oportunitatea de a coopera cu restul Europei într-o manieră intensificată, ca urmare a formării de rețele de universități europene, a creșterii sumelor alocate fondurilor de cercetare pan-europene și a creșterii numărului de cooperări punctuale pe teme de cercetare”, a concluzionat Klaus Iohannis.
R.M.

Imi place articolul
Lasa un comentariu
Nota: HTML nu este primiti!
Trimite