● Janos T. Barabas, analist senior la Institutul Extern Maghiar, a explicat pentru presa maghiară că, în opinia sa, România a acceptat pierderea românilor din Ucraina pentru că este de părere că ar obţine statutul de putere regională prin anexarea Republicii Moldova. Acesta a explicat pentru publicaţia Kronika că România înfruntă problema minorităţilor din afara ţării în contextul alegerilor din 2024, însă principala problemă rămîne în Ucraina. „România aspiră la rolul de putere regională, iar pentru asta anexarea Republicii Moldova este mult mai importantă decît supravieţuirea românilor din Ucraina”, a mai declarat Janos T. Barabas, analizînd vizita recentă a preşedintelui Volodimir Zelenski la Bucureşti, precum şi vizita ulterioară a premierului Marcel Ciolacu la Kiev.  Conform analistului maghiar, „călătoria preşedintelui Zelenski la Bucureşti şi întîlnirea bilaterală de la Kiev nu au fost neaşteptate. Ele au fost planificate cu mult timp în urmă, dar au fost anunţate din scurt, după ce negocierile dintre cele două părţi au fost finalizate”. Negocierile la care face referire acesta ar fi legate de drepturile minorităţilor şi de exportul de cereale. ● Secretarul Consiliului de Securitate şi Apărare Naţională de la Kiev, Oleksi Danilov, consideră că al III-lea Război Mondial a început în 2008, cînd Rusia a invadat Georgia, notează BBC, potrivit Rador. De asemenea, potrivit acestuia, conflictul din Israel nu este ultimul care va zgudui lumea în viitorul apropiat. „Al III-lea război mondial a început în 2008, cînd Federația Rusă a atacat Georgia și i-a ocupat o parte din teritoriu. Apoi, a fost situația din februarie 2014. Doar că (al III-lea Război Mondial, - n.r.) era într-o fază rece. Acum, a intrat într-o fază activă, fierbinte” – a afirmat Danilov. Cel mai înalt oficial de securitate de la Kiev a calificat conflictul din Israel ca fiind o consecință a războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei. „Sînt sigur că acesta nu este ultimul război la care vom asista în viitorul apropiat. Lumea a intrat într-o mare mișcare. Astăzi, putem spune că trecerea din faza de așteptare a celui de-al III-lea Război Mondial este aproape de sfîrșit”, a adăugat Oleksi Danilov. Potrivit acestuia, liderii mondiali înțeleg acest proces, astfel că acum cel mai important este să „punem capăt războiului, pentru ca acesta să nu se răspîndească”. ● Ministrul de Externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov, a declarat într-un interviu acordat programului 60 de minute, difuzat pe canalul Rossia 1, că Rusia este fidelă hotărîrilor Consiliului de Securitate cu privire la necesitatea creării statului Palestina în granițele din 1967, informează Rador. „Sîntem fideli hotărîrilor Consiliului de Securitate al ONU, pe care nimeni nu le-a anulat și la care nimeni nu a renunțat. Aceste rezoluții prevăd realizarea acordurilor privind crearea statului pales­tinian pe baza frontierelor din 1967, cu capitala în Ierusalimul de Est”, a declarat Lavrov. „Toată lumea știe faptul că Israelul, prin acțiunile sale unilaterale de extindere a așa-numitelor așezări, încalcă acest lucru, toată lumea știe acest lucru”, a adăugat Lavrov. Acesta și-a exprimat speranța că palestinienii şi israelienii se vor așeza la masa negocierilor. „Va trebui să se uite la hartă și să își coreleze acțiunile practice cu hotărîrea Consiliului de Securitate al ONU și să țină cont de realitățile create după 1967”, a subliniat el. ● Delicata criză internațională, riscul din ce în ce mai mare ca războiul arabo-israelian să se extindă în întreg Orientul Mijlociu, atacurile și alarmele repetate din unele orașe europene au determinat Italia și alte 10 țări să-și închidă granițele, iar Comisia Europeană a primit notificări oficiale cu privire la suspendarea liberei circulații prevăzute de Tratatul Schengen. Astfel, controalele la frontieră au fost reintroduse. În total, unsprezece țări au reintrodus controalele la frontieră: pe lîngă Italia, Slovenia, Austria, Germania, Franța, Cehia, Polonia, Slovacia, Suedia, Danemarca și Norvegia, care deși nu fac parte din UE, aderă la spațiul Schengen. „Slovenia subliniază necesitatea caracterului temporar și proporțional al acestei măsuri, măsurile trebuie să fie proporționale și prietenoase față de cetățenii noștri, pentru a nu rupe legăturile culturale, de prietenie și de familie ale persoanelor care trăiesc de-a lungul graniței”, a spus agenției La Presse un purtător de cuvînt al reprezentanței slovene în UE. Nivelul de alertă este „înalt”, a spus ministrul de externe Antonio Tajani, chiar dacă „în Italia nu avem nici un risc de atacuri”. Însă miercuri seara, ministrul Apărării Guido Crosetto a explicat cum un episod precum cel al spitalului lovit din Gaza i-ar putea „aprinde” și pe lupii singuratici care decid să „lupte împotriva lumii”. ● Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a fost întrebat vineri de presă, la Cluj-Napoca, cu privire la eventuala sa candidatură la Preşedinţia României, el afirmînd că deocamdată are de dus la capăt mandatul pe care îl are la NATO. „Mulţumesc pentru întrebare, sînt aproape flatat că o primesc atît de des, dar vă spun cu aceeaşi seriozitate: am un job de făcut la NATO şi am toată intenţia să mi-l fac pînă în ultima secundă, cu profesionalism şi cu dedicaţie. Ar fi ciudat şi pentru mine, şi pentru oricine altcineva să facem altfel. Cînd îmi termin mandatul, revin la Cluj şi puneţi aceeaşi întrebare şi vă voi spune atunci ce răspuns voi avea”, a răspuns Mircea Geoană.
● Parlamentul European intenționează să facă lumină în ceea ce privește activitățile de pescuit ale Chinei, denunțate uneori ca opace și ilegale. În decurs de cîteva decenii, China a devenit stăpîna mărilor, cu cea mai mare flotă de pescuit din lume, cu mii de nave care străbat mările globului pentru a recolta resursele – din ce în ce mai puține – ale planetei. Între 1983, cînd a fost introdusă politica comună în domeniul pescuitului (CFP), și prezent, pescuitul chinezesc a crescut de la 5% la 15% din capturile mondiale. La cererea Parlamentului European, un raport privind pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN) a fost publicat în 2022. Acesta relevă că, între 1980 și 2019, jumătate dintre navele vizate de aceste practici erau ale Chinei. Raportul precizează că 65% din capturile lor nedeclarate și 17% din totalul capturilor sînt susceptibile de a face obiectul comerțului ilegal. Principalele infracțiuni menționate: pescuitul fără licență sau autorizație, utilizarea de unelte ilegale și capturarea de specii protejate. În plus, într-o investigație publicată de ziarul Le Monde la jumătatea lunii octombrie, Outlaw Ocean Project, un grup de jurnaliști, a raportat cazuri de maltratare a lucrătorilor străini care lucrează pe navele chinezești care pescuiesc la mare adîncime. Cu toate acestea, este dificil să se cunoască întreaga amploare a situației, avînd în vedere lipsa de transparență din jurul pescuitului de adîncime. Pentru a combate pescuitul ilegal, regulamentul european din 2007 permite Comisiei Europene să clasifice navele și țările care vînd produse în Europa, mergînd chiar pînă la a impune sancțiuni pentru practicile incorecte.
● Recent întors în SUA după o vizită în Israel, stat aflat în război cu teroriștii, Joe Biden a susținut un discurs istoric de la Biroul Oval. Acesta le-a cerut americanilor sprijinul pentru finanțarea cu zeci de miliarde de dolari a Israelului și Ucrainei. „Leadershipul american este ceea ce ţine lumea laolaltă. Alianţele sînt cele care ne menţin în siguranţă în America. Valorile americane sînt cele care ne fac să fim o naţiune parteneră cu care vrei să lucrezi. Să punem toate acestea în pericol – să ne îndepărtăm de Ucraina, să întoarcem spatele Israelului – pur şi simplu nu merită“, a declarat Biden. Liderul de la Casa Albă a făcut apoi referire la cele două războaie aflate în desfășurare, din Europa și Orientul Mijlociu. Biden a spus că, deși sînt diferite, au ceva în comun: „Hamas și Putin reprezintă amenințări diferite. Dar ei împărtășesc un lucru în comun. Amîndoi vor să anihileze complet o democrație vecină”, a precizat șeful statului de peste ocean. Președintele Statelor Unite nu s-a ferit din a-l ataca dur pe dictatorul de la Moscova. „America este încă un far pentru lume, dar timpul este esențial. Nu putem lăsa politicile interne să ne împiedice respon­sabilitățile ca națiune mare. Nu putem și nu vom lăsa teroriști precum Hamas și tirani ca Putin să cîștige”, a mai punctat Biden, conform The Guardian. Referindu-se la situația din Orientul Mijlociu, Biden a spus că susţinerea Israelului face parte din obiectivul SUA de a „construi un viitor mai bun pentru zona din Asia”. Prin tragerea la răspundere a grupului terorist, Biden spune că SUA pot contribui la prevenirea unor viitoare conflicte care pot izbucni în regiune. ● Acțiuni urgente sînt necesare pentru a combate daunele masive provocate de intoxicarea cu plumb, în special în țările cu venituri mici, unde mai mult de jumătate dintre copii sînt expuși la niveluri periculoase ale poluantului, conform The Guardian. Un proiect de un an, condus de thinktank-ul Center for Global Development (CGD) din Washington, a ajuns la concluzia că otrăvirea cu plumb constituie o criză sanitară globală care a fost „extraordinar de neglijată” de către donatori și liderii politici. Se estimează că 815 milioane de copii – unul din trei la nivel mondial – sînt intoxicați cu plumb, o afecțiune asociată cu tulburări cardiace și renale, inteligență afectată, comportament violent și moarte prematură. Luna trecută, un articol în Lancet Planetary Health a estimat că, în 2019, 5,5 milioane de oameni au murit din cauza bolilor cardiovasculare cauzate de otrăvirea cu plumb, aproximativ de trei ori numărul celor uciși de cancerul pulmonar. ● Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a discutat despre eforturile de încetare a focului pentru enclava palestiniană asediată Gaza cu un lider al grupului militant Hamas, Ismail Haniyeh, informează dpa citînd preşedinţia turcă. Turcia lucrează pentru o încetare a focului „cît mai curînd posibil” şi încearcă, de asemenea, să permită ajutor umanitar suplimentar pentru Fîşia Gaza, i-a comunicat preşe­dintele Erdogan lui Ismail Haniyeh într-un apel telefonic, a declarat biroul preşedintelui Erdogan pe platforma de socializare X. Ankara caută, de asemenea, modalităţi pentru acordarea de tratament în Turcia pentru unii din răniţii din Fîşia Gaza, a adăugat Erdogan. Turcia, împreună cu Qatar şi alte ţări influente din regiune, negociază în prezent eliberarea ostaticilor deţinuţi de Hamas. ● Israelul ar fi fost de acord să amîne intervenția în Fîșia Gaza, la solicitarea Statelor Unite ale Americii. Unul dintre motivele amînării ar putea fi presiunea SUA, care doresc întîi eliberarea tuturor prizonierilor luați de Hamas, dar și un răgaz pentru a se pregăti pentru orice evoluție ulterioară a evenimentelor, inclusiv intervenții indirecte ale Iranului, potrivit New York Times, citat de Digi 24. Washingtonul ar fi transmis Israelului să amîne invazia terestră în Gaza pentru a negocia eliberarea a 212 ostatici deţinuţi de Hamas, precum și pentru a permite mai multe ajutoare pentru civilii palestinieni. Acest sfat ar fi fost dat de secretarul Apărării, Lloyd Austin, dar SUA continuă să susțină obiectivul Israelului de a eradica Hamas, fără a formula o solicitare oficială în acest sens. De asemenea, SUA ar dori să aibă mai mult timp pentru a se pregăti pentru posibilele atacuri ale unor grupuri susţinute de Iran asupra intereselor americane, care ar putea crește odată cu declanșarea invaziei Israelului. Există temeri legate de extinderea războiului, avînd în vedere loviturile recente ale avioanelor israeliene în regiune. ● Guvernele trebuie să deschidă un nou front în combaterea evaziunii fiscale pe plan internaţional, impunînd o taxă minimă globală pentru miliardari, care ar putea aduce la buget 250 de miliarde de dolari anual, conform unui studiu publicat luni de Observatorul Fiscal al UE, grupul de cercetare găzduit de Facultatea de economie din Paris. Dacă va fi percepută, suma ar fi echivalentul a doar 2% din averea de aproape 13.000 miliarde de dolari deţinută de 2.700 de miliardari pe plan internaţional. În prezent, impozitul personal efectiv pentru miliardari este deseori mult mai redus decît pentru alţi plătitori de taxe cu mijloace mult mai modeste, deoarece ei îşi pot pune banii în companii-scoică pentru a nu plăti impozit pe venit. ,,În opinia noastră, aceasta este dificil de justificat, deoarece riscă să submineze sustenabilitatea sistemelor fiscale şi acceptabilitatea socială a impo­zitării”, le-a spus jurnaliştilor directorul Observatorului Fiscal, Gabriel Zucman.
R.M.