După ce, la alegerile parlamentare, din învinși au devenit învingători, trași de urechi și ridicați la rang de eroi chiar de președintele țării, care, încălcînd precepte constituționale și nerespectînd ordinea opțională a votanților, adică a românilor, a făcut ca cei mai din urmă să devină cei dintîi, i-a reunit într-o improprie coaliție guvernamentală, din care s-a extras „guvernul meu”, menit să conducă țara în actuala legislatură! Să ne reamintim de întreaga tevatură de scălămbăieli și invective de care a avut parte, la aceleași alegeri, PSD – consecință a unei lecții propagandistice bine pusă la punct de domnul Iohannis și ai săi, „lecție” care, din păcate, pe alocuri jignitoare, nu a fost abandonată în totalitate nici pînă în prezent! Și astfel, dl. Iohannis a mai demonstrat și demonstrează, încă o dată, dacă luăm în calcul modul de implicare dovedit pe parcurs, că nu a fost și nu este președintele tuturor românilor, că nu-i tratează pe toți locuitorii acestei țări la fel, indiferent de culoarea lor politică, ceea ce, pînă la urmă, reprezintă expresia de voință a unor categorii de cetățeni. E uluitor să-i auzi și pe dl. președinte și pe acest prim-ministru Cîțu afirmînd că formațiunile AUR  și PSD sînt partide extremiste, respectiv dușmane ale poporului! Cu o mai atentă concentrare, ar fi descoperit ușor că forme de extremism s-au manifestat mai curînd cel puțin în cadrul unui partid din coaliție!

Este un fapt binecunoscut că partidele care, prin voință prezidențială, au constituit arcul guvernamental – PNL, USR-PLUS, UDMR – după o perioadă de euforie și tatonare relativ scurtă, în loc să-și unească eforturile pentru binele colectiv, au început să-și exprime tot mai pregnant orgoliile vizînd sfere de influență, funcții și diverse alte avantaje. Neînțelegerile s-au iscat mai întîi ca o boare de șoapte, mai apoi ca un vînticel măturînd vorbe tot mai tăioase, luînd treptat alura unei furtuni puternice, transformată deodată într-un taifun în toată regula, care, în prezent, zguduie din temelii, la toate nivelurile, scena politică românească! O primă consecință – demisia miniștrilor din cadrul USR, care cer cu fermitate debarcarea din funcție a primului-ministru Florin Cîțu, în caz contrar ei vor părăsi coaliția. Orice tentativă de împăcare, chiar de la nivelul cel mai înalt, a fost sortită eșecului.

Zilele trecute, după una din numeroasele ședințe organizate precipitat în ultimul timp de premierul Florin Cîțu, care, văzînd că amenințările colegilor de guvernare nu sînt deloc o glumă, chiar și după ce președintele i-a invitat să se întoarcă la negocieri, a început să contraatace, pe un ton exacerbat, exprimînd intenția de a-i informa pe liderii formațiunilor politice europene, chiar pe un reprezentant al Statelor Unite, că unii colegi de guvernare îi pun bețe în roate și nu-l lasă să-și ducă la bun sfîrșit multiplele proiecte asumate în fața poporului! Mai mult, că, procedînd în felul acesta, reziștii nu fac altceva decît să-i ajute pe dușmani să distrugă frumusețe de coaliție, care a obținut cele mai bune rezultate din cîte se puteau realiza vreodată! Și astfel, cînd îl tot auzi vorbind pe acest Florin Cîțu, de n-am cunoște realitatea imediată, de n-am ști nimic despre marele jaf produs de acest abil măsluitor, prin folosirea cu dezinvoltură în limbajul său a unui viitor tot mai puțin tangibil, prin realizarea unor împrumuturi enorme, niciodată explicate – așadar de n-am ști toate acestea și altele nemenționate aici, am fi în stare să-l iertăm de toate monstruozitățile. Mai ales cînd auzi că el are proiecte de înfăptuit. În afară de inventatul și mult prea trîmbițatul proiect „Anghel Saligny” nu prea mai poate concretiza ceva cu adevărat.

Nu are sens să insistăm asupra devăluirilor legate de evenimentele trăite de Cîțu în America, pe care le-a tăinuit. S-a văzut că însuși președintele s-a arătat  dispus să treacă peste acele „incidente”, ba mai mult, l-a ajutat și pe Florin Cîțu să iasă de sub presiunea lor. A urmat revocarea lui Stelian Ion din funcția de ministru al Justiției. Faptul i-a inflamat pe useriști, semnificativă în acest sens fiind reacția lui Barna: „Nu vă jucați cu USR-PLUS”, fiindcă această grupare trebuie băgată în seamă, a vrut să sublinieze omul căruia i-a fost greu să-și ridice de pe podea ochelarii căzuți de pe pupitru în sala de plen a Parlamentului. La toate acestea se adaugă nemulțumirile altor partide politice. În primul rînd AUR, care a înaintat o moțiune de cenzură împotriva primului-ministru, pe care îl consideră principalul vinovat pentru  dezastrul politico-economic din țară. În plus, PSD cere demisia întregului guvern și organizarea alegerilor anticipate, deoarece, consideră acest partid, toate forțele care alcătuiesc arcul guvernamental au scăpat de sub control toate pîrghiile care pot contribui la creșterea nivelului de trai al populației. Înghețarea salariilor, dar mai ales a pensiilor, în jurul cărora s-a creat un adevărat circ, explozia fără precedent a prețurilor, îndeosebi la gaze și energie, România fiind, din păcate, fruntașă în Europa din acest punct de vedere. Acestea sînt doar cîteva dintre nemulțumirile cetățenilor. În momentul redactării acestor rînduri, viața politică românească e cuprinsă de o adevărată febră: Florin Cîțu va mai rămîne la cîrma guvernului?; Cît îl va mai putea susține dl. Iohannis?; Va cădea întregul guvern?; Ce se întîmplă cu absorbția fondurilor europene, capitol la care sîntem deja deficitari?

IOAN STOICA