Avînd în vedere că, în ultimii 10 ani, Serviciul Român de Informaţii, SRI, a avut reale progrese doar cînd a fost vorba de a lupta împotriva propriului popor, politicienii au luat în considerare schimbarea numelui acestei instituţii în Poliţia Politică II – PPII – ştiind că este o a doua renaştere a acestui nume, după perioada imediat următoare instaurării comunismului în România. „Se pare că de fiecare dată cînd o altă orînduire socială se instaurează într-un stat, ceea ce se dezvoltă cel mai rapid este poliţia politică, atunci cînd cei care au preluat puterea îşi consolidează poziţia prin distrugerea sau anihilarea celor care îi pot compromite”, a declarat Stalin Escu, secretarul Comisiei de Autocontrol al SRI, viitoare PPII.

Confom sursei citate, este recunoscut oficial că dacă acum cîţiva ani se proceda la aruncarea în închisoare a celor care puteau să devină un pericol, în democraţie metodele sînt mult mai civilizate, doar că au acelaşi efect. „Acum se rezolvă prin linşaj mediatic, într-o primă etapă. Dacă nu funcţionează, apelăm la dosare-beton, fabricate responsabil de către cei care ne servesc şi abia apoi, dacă nici aşa nu funcţionează, apelăm la lucruri mai puţin ortodoxe, gen ungerea cu catran şi tăvălirea prin fulgi”, a adăugat Stalin Escu, spunînd că „poliţia politică nu a fost inventată de noi, românii, ea fiind prezentă încă de pe vremea Imperiului Roman, cînd legionarii secreţi prindeau porumbeii de comunicaţii ai opozanţilor politici şi îi chinuiau pînă spuneau tot. Democraţia nu este perfectă, dar nu există ceva mai bun pentru adormirea vigilenţei poporului în faţa furtului organizat al politicienilor”.

Chiar dacă nu românii au inventat poliţia politică, tot mai mulţi sînt cei care sînt de acord că naţiunea română este cea care a adus această muncă pe înaltele culmi ale eficienţei.

Notă: Acest text este un pamflet și trebuie tratat ca atare!

D.A.