Spectacol de excepție al Cenaclului Flacăra
  • 25-07-2022
  • 0 Comentarii
  • 307
  • 0

● Marele val de căldură care acoperă zone întinse din Europa s-a deplasat în mod constant spre est, forțînd țări precum Italia, Polonia și Slovenia să emită cele mai înalte alerte de caniculă, iar pompierii au luptat cu incendii de vegetație pe întreg continentul, scrie Reuters. De cînd temperaturile din sudul Europei au început să crească la începutul acestei luni, valul de căldură a provocat sute de decese și a declanșat incendii care au ars zeci de mii de hectare de teren în Spania, Portugalia și Franța. Valul de căldură extremă face parte dintr-un model global de creștere a temperaturilor, atribuit pe scară largă de oamenii de știință și climatologi schimbărilor climatice cauzate de acti­vitatea umană. „Criza climatică este
acum evidentă în întreaga Europă, cu o intensitate deosebită în regiunea mediteraneană extinsă. Cocktailul de temperaturi ridicate, rafale de vînt și secetă puternică duce inevitabil la incendii de vegetație”, a declarat purtătorul de cuvînt al guvernului elen, Giannis Oikonomou. „Europa trebuie să acționeze într-un mod coordonat și rapid pentru a inversa criza climatică”, a declarat Oikonomou reporterilor. „Soluția nu poate fi dată la nivel național, deoarece problema este transnațională și uriașă”. ● Premierul Italiei, Mario Draghi și-a dat demisia, care a fost acceptată joi, 21 iulie, de președintele Sergio Mattarella. Italia se îndreaptă probabil către alegeri anticipate, sînt luate în calcul datele de 18 sau 25 septembrie, precizează Rai News. Draghi și-a prezentat demisia președintelui Sergio Mattarella în timpul unei întîlniri joi dimineață la Palatul Quirinale. Biroul lui Mattarella a anunțat că președintele „a luat act” de demisie și i-a cerut guvernului lui Draghi să rămînă în funcție în calitate de interimar. ● Papa Francisc a plecat duminică din Roma într-o călătorie apostolică în Canada pentru a-şi cere iertare pentru rolul Bisericii Romano-Catolice în problema şcolilor rezidenţiale, unde mulţi copii indigeni au fost abuzaţi, informează Reuters. Călătoria, cu durata de o săptămînă, va include cel puţin cinci întîlniri cu populaţiile indigene, după ce papa Francisc şi-a luat angajamentul că şi va prezenta scuze pe teritoriul lor de origine pentru rolul Bisericii în şcolile rezidenţiale, care au căutat să elimine culturile indigene. Voiajul va fi totodată şi un test pentru sănătatea Papei, nevoit să anuleze o călătorie în Republica Democrată Congo şi în Sudanul de Sud, la începutul lunii iulie, din cauza unei probleme la genunchi, care l-a obligat să folosească mai întîi un fotoliu rulant şi mai tîrziu un baston. ● Spectacol de excepție al Cenaclului Flacăra pe plaja de la Corbu. Mii de oameni au mers pentru a-i asculta live pe artiștii consacrați al folk-ului românesc. Melodii care au încîntat generații întregi în anii 1970-1980 au fost apreciate acum și de cei tineri. Cenaclul Flacăra, cel mai mare fenomen de cultură vie, așa cum îl caracterizează Andrei Păunescu, fiul poetului Adrian Păunescu, a reunit pe scena de la Corbu nume mari ale folk-ului românesc. „După 2010, lumea practic ne-a împins din nou către scenă și, din 2010, am făcut și noi sute și sute de spectacole”, a spus Andrei Păunescu. ● Cercetătorii americani au descoperit că sistemul global de supraveghere și răspuns la gripă al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a arătat semne timpurii ale pandemiei de Covid-19. Practic, în 2020, în acest sistem au fost înregistrate „valori aberante” ale numărului de boli similare gripei în 16 țări, cu o medie de 13 săptămîni înainte de raportarea primelor focare de SARS-CoV-2, arată un studiu recent. Deși România nu a fost inclusă în acest studiu, datele Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) relevă că numărul acestor afecțiuni respiratorii a crescut brusc și mult mai mult decît se așteptau epidemiologii la finalul lunii ianuarie 2020. Primul caz de Covid-19 din țara noastră a fost raportat abia o lună mai tîrziu. ● Aflat în vizită în România, premierul Ungariei, Viktor Orban, a făcut mai multe declaraţii cu privire la Uniunea Europeană, susţinînd că este nevoie de o nouă strategie privind războiul din Ucraina, deoarece sancţiunile împotriva Moscovei nu au funcţionat şi „stăm într-o maşină care are pană la toate cele patru roţi”. Liderul maghiar a vorbit şi despre o împărţire a Europei, pentru care dă vina pe fenomenul migraţionist. „Fenomenul migraţionist a împărţit în două Europa. Pur și simplu Occidentul s-a destrămat, s-a împărţit în două.(...) Se dă o bătălie între cele două părţi ale Europei. Deci, noi am făcut o ofertă post-occidentalilor, le-am spus, lăsaţi-ne în pace să ne decidem fiecare cine cu care vrea să fie vecin şi cu cine vrea să trăiască. Post-occidentalii au refuzat această ofertă şi au spus nu, noi o să vă transformăm în ceea ce sîntem sau am devenit şi noi. Acum se vorbeşte mai puţin despre migraţie, dar credeţi-mă, nimic nu s-a schimbat. Bruxellesul şi echipele soroşiste pur şi simplu vor ne să ne forţeze să îi acceptăm pe migranţi”, a mai susţinut premierul Ungariei în cadrul vizitei sale din România. ● Uniunea Europeană a început discuții de aderare cu Albania și Macedonia de Nord, o mișcare descrisă drept un „moment istoric” de către șefa executivă a blocului, Ursula von der Leyen. „Este ceea ce cetățenii voștri au așteptat atît de mult timp și pentru care au muncit atît de mult, și este ceea ce merită”, a declarat von der Leyen la Bruxelles, la 19 iulie, felicitîndu-i pe Edi Rama și Dimitar Kovacevski, prim-miniștrii Albaniei și Macedoniei de Nord. „Acest moment istoric este succesul vostru. Rezultatul muncii voastre asidue”, a scris von der Leyen și pe Twitter. ● La cea de a 52-a ediție a Olimpiadei Internaționale de fizică din Elveția, desfășurată online, la care au participat 369 de concurenți, echipa României a ocupat locul doi pe națiuni, cu  patru medalii de aur și una de argint. Și la Olimpiada Internațională de geografie românii au obținut succese meritorii: două medalii de aur , una de argint și două de bronz. ● Institutul Naţional de Statistică anunţă prelungirea perioadei de culegere a datelor pentru Recensămîntul Populaţiei şi Locuinţelor pînă pe 31 iulie 2022. Potrivit unui comunicat al INS, prelungirea se aplică în localităţile în care recenzarea nu s-a încheiat, adică acolo unde, din cauza gradului scăzut de recenzare, există riscul ca pînă la finalul perioadei de recenzare să nu se acopere întreaga populaţie rezidentă estimată. Pînă la data de 20 iulie 2022 au fost recenzate la nivel naţional aproape 17 milioane de persoane, ceea ce reprezintă 87,4% din populaţia rezidentă ţintă estimată la începutul recensămîntului (19,02 milioane). Pentru a veni în întîmpinarea cetăţenilor, la nivelul municipiului Bucureşti, primăriile de sector au deschis pînă în acest moment 80 de centre de recenzare fixe, în vreme ce în restul ţării funcţionează peste 700 de astfel de centre. ● Organizația Mondială a Sănătății a declarat că răspîndirea variolei maimuței e o urgență globală, o etapă care ar putea face ca ea să capteze atenție internațională și investiții pentru a combate această boală, pînă nu demult rară. Variola maimuței, întîlnită de decenii în regiuni izolate din Africa, s-a răspîndit rapid pe glob din luna mai, contaminînd zeci de persoane în mai mult de 70 de țări ale lumii. Boala e rareori letală. Directorul general al OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus a luat decizia de a declara variola maimuței urgență globală în ciuda lipsei unui consens în rîndul comisiei pentru urgențe din cadrul Agenției pentru sănătate a Națiunilor Unite. E pentru prima oară cînd un șef OMS ia unilateral o astfel de decizie fără recomandarea experților. Urgența globală e cel mai înalt tip de alertă al OMS, dar nu înseamnă neapărat că o boală e în mod particular transmisibilă sau letală. ● Apa Mării Negre este cea mai poluată din Europa, arată un raport european. Circa 90 de substanţe care pun în pericol viaţa oamenilor sînt prezente în apa Mării Neagre, adică de două ori mai mult ca în Marea Mediterană. Informațiile sînt precizate de proiectul EU4EMBLAS – European Union for Improving Environmental Monitoring in the Black Sea, adică Uniunea Europeană pentru optimizarea monitorizării mediului din Marea Neagră. La poluarea din Marea Neagră contribuie mai mulți factori. Transportul maritim este de vină pentru reziduurile de petrol și derivați ajunși în apă. Apele uzate, de altfel, sînt una dintre principalele surse de poluare în Marea Neagră. Bazinul mării primește ape uzate de la orașele riverane și din alte 20 de țări europene.
IOAN STOICA

Imi place articolul
Lasa un comentariu
Nota: HTML nu este primiti!
Trimite