* PNL vrea comasarea alegerilor din 2024, iar Alina Gorghiu, ministrul Justiţiei, speră că subiectul va fi readus în discuție şi că Marcel Ciolacu va putea „să reanalizeze” această soluţie. „Este un moment în care cred că putem repune pe tapet această dezbatere, pentru că ceea ce se întîmplă în momentul acesta în societatea românească ne arată foarte limpede tuturor că va trebui să ne concentrăm şi anul acesta, şi anul viitor pe reforme, pe investiţii, pe lucruri mult prea serioase ca să ne putem permite un blocaj la nivelul administraţiei centrale, un blocaj la nivelul instituţiilor din România. Nu ne permitem să avem un ritm mult mai slab al reformelor şi, de asemenea, cred eu, nu ne putem permite să avem o economie paralizată de un an efectiv blocat de atîtea alegeri. Gîndiţi-vă că patru tipuri de alegeri vor avea loc la anul, începînd cu luna aprilie, cu precampania, pînă la sfîrşitul lunii decembrie totul în România va fi blocat”, a declarat Alina Gorghiu, într-o conferinţă de presă susţinută la sediul PNL Arad, potrivit Agerpres. Ea a spus că este optimistă că şi premierul Marcel Ciolacu „va putea să reanalizeze, alături de conducerea PSD, această soluţie a comasării alegerilor”. „Fac propunerea cu cea mai mare bună-credinţă de reanalizare, încă se mai poate discuta acest subiect”, a subliniat ministrul. * Pompierii din California folosesc inteligenţa artificială (AI) pentru a depista incendiile de vegetaţie prin intermediul imaginilor video trimise de peste 1.000 de camere de supraveghere plasate strategic pe teritoriul acestui stat american unui computer care alertează echipele de intervenţie rapidă, transmite Reuters. Într-un exemplu al potenţialului programului ALERT California bazat pe AI şi lansat luna trecută, o cameră a surprins un incendiu care a izbucnit la ora locală 03:00 în îndepărtata şi greu accesibila Pădure Naţională Cleveland, situată la o distanţă de aproximativ 80 de kilometri est de San Diego. În condiţiile în care oamenii dormeau, iar întunericul ascundea fumul, flăcările s-ar fi putut răspîndi, ajungîndu-se la un incendiu de amploare. Însă, AI a alertat un căpitan din cadrul departamentului de pompieri din California Cal Fire care a mobilizat aproximativ 60 de pompieri, şapte autospeciale, două buldozere, două cisterne şi două ajutoare. În 45 de minute focul a fost stins, potrivit Cal Fire. Dezvoltat de ingineri de la Universitatea din California San Diego (UCSD) cu ajutorul AI de la DigitalPath, o companie cu sediul în Chico, California, platforma se bazează pe 1.038 de camere montate de diverse agenţii publice şi companii de energie electrică pe tot parcursul statului, fiecare dintre acestea fiind capabilă să se rotească la 360 de grade la comanda operatorilor aflaţi la distanţă. Cu sute de specialişti care repetă acest exerciţiu pe teritoriul statului, AI a devenit deja mai precisă în doar cîteva săptămîni, a spus Driscoll. Dincolo de reţeaua de camere, platforma colectează vaste cantităţi de informaţii suplimentare prelevate inclusiv pe calea aerului, pentru a observa vegetaţia care ar alimenta viitoarele incendii şi pentru a cartografia suprafaţa terestră de sub coroanele copacilor, a precizat Driscoll. * Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a publicat în această săptămînă un raport care se califică drept „variantă de interes”. O nouă variantă a coronavirusului, denumită Eris sau EG.5 s-a răspîndit deja în 51 de țări. Cu toate acestea, OMS asigură că, deocamdată, nu există dovezi științifice care să arate o creștere a internărilor, dar a evidențiat că această nouă variantă a Covid-19 ar putea provoca o revenire a cazurilor la nivel mondial. Deocamdată nu există dovezi că această nouă variantă provoacă simptome mai severe. Sînt similare cu simptomele cauzate de Omicron, cum ar fi curgerea nasului, durerea în gît, tusea, congestia, cefaleea, febra și durerile musculare. * Preşedintele american Joe Biden a cerut joi Congresului să voteze o asistenţă suplimentară de 13 miliarde de dolari pentru cheltuielile militare legate de Ucraina, potrivit unei informări din partea directoarei Oficiului pentru Buget al Casei Albe, Shalanda Young, transmite AFP. „Administraţia solicită finanţare suplimentară pentru securitate, asistenţă economică şi umanitară care să sprijine Ucraina, precum şi ţările vulnerabile şi populaţiile din întreaga lume afectate de invazia brutală şi neprovocată a Ucrainei de către Rusia”, subliniază Shalanda Young. Liderul majorităţii din Senat, Chuck Schumer, a lăudat într-un comunicat „sprijinul puternic bipartizan din Senat” pentru „sprijinirea partenerilor noştri din Ucraina”, pe lîngă mai multe chestiuni interne ale SUA. Această solicitare din partea administraţiei Biden „ar trebui să trimită un semnal clar lui Vladimir Putin, guvernului chinez şi altora cu privire la hotărîrea Statelor Unite atunci cînd vine vorba de apărarea democraţiei în întreaga lume”, a adăugat el. * Christo Grozev, investigator principal al Bellingcat pentru Rusia, sugerează că Vladimir Putin va ține cont de istorie și va „negocia” cu Prigojin, pe care l-a catalogat drept trădător în urma scurtei sale lovituri de stat. „Toată lumea știe ce fac ei (rușii conectați la regimul Putin) cu trădătorii, iar Putin nu a făcut asta. El vrea să-l vadă mort, dar nu poate face asta încă”, a declarat Grozev pentru Financial Times. Grozev a afirmat anterior, în luna ianuarie a acestui an, că Prigojin îl va trăda pe Vladimir Putin în termen de șase luni – o predicție care avea să se transforme în realitate la sfîrșitul lunii iunie, cînd Prigojin a condus un „marș spre libertate” spre Moscova. „În șase luni, Prigojin fie va fi mort, fie va avea loc o a doua lovitură de stat... puteți să mă țineți minte”, a spus Grozev. * O țară situată în Africa acuză România că timp de 27 de ani i-a furat drapelul. Mult timp, proteste de la distanță au avut loc, dar nici pînă în acest punct nu s-a putut găsi o soluție. S-a ajuns în această situație după 1989. Ciadul este un stat din Africa sahariană, fără ieșire la mare. De mai bine de 27 de ani, oficialii se plîng că România le-a furat drapelul tricolor, ba mai mult, că nu regretă acest lucru. Istoria începe în anul 1834, cînd Guvernul Otoman a recunoscut steagurile ce aveau să fie folosite în România și Moldova. Țara Românească a ales un steag naval cu dungi orizontale de roșu, albastru și galben, care ulterior au fost păstrate și pentru România. Cînd regimul comunist a venit la putere, în 1948, s-au adus cîteva adăugări drapelului: o stea, mai multe spice de grîu, un răsărit de soare, copaci, munți și o doză de petrol. După 11 ani de la această întîmplare tinerii lideri de la Ciad au ales un nou drapel: au selectat roșu, ce simboliza sîngele care s-a vărsat în al II-lea Război Mondial, galbenul nisipului și albastrul Lacului Ciad. Steagul a fost adoptat în 1959 și arborat un an mai tîrziu. Dar în 1989, la Revoluție, protestatarii din România au făcut găuri în drapelele naționale și au eliminat simbolurile comuniste. Astfel că preț de cîteva luni, steagul a fost identic cu al Ciadului, exceptînd gaura din mijloc. Așa se face că din 1989, țara noastră are un drapel identic cu cel al Ciadului. * SUA și aliații săi europeni importă cantități mari de combustibil nuclear și compuși nucleari din Rusia, oferind Moscovei sute de milioane de dolari în venituri de care are mare nevoie în timp ce poartă război împo­triva Ucrainei. Vînzările, care sînt legale și nesancționate, au stîrnit avertizări din partea experților în domeniul neproliferării și a oficialilor aleși, care spun că importurile ajută la finanțarea dezvoltării arsenalului nuclear al Moscovei și complică eforturile de a reduce abilitățile de război ale Rusiei. „Trebuie să le dăm bani celor care fac arme? Este absurd”, a declarat Henry Sokolski, director executiv al Centrului de Educație pentru Politici de Neproliferare cu sediul la Washington, citat de AP. „Dacă nu există o regulă clară care să împiedice furnizorii de energie nucleară să importe combustibil din Rusia – și este mai ieftin să îl obțină de acolo – de ce nu ar face-o?”. * Miile de incendii forestiere istorice din Canada au emis numai în acest an echivalentul a peste un miliard de tone de dioxid de carbon, fără precedent, au estimat vineri autorităţile canadiene, relatează AFP. Aceasta cores­punde practic cu emisiile anuale ale Japoniei (echivalentul a 1,12 miliarde de tone de CO2 în 2021), al cincilea cel mai mare poluator din lume, şi reprezintă mai mult decît emisiile anuale ale întregului sector aviatic global în 2022 (aproape 0,8 miliarde de tone de CO2). „Vara aceasta s-a transformat într-un adevărat marathon”, a declarat vineri Michael Norton, directorul general al Canadian Forest Service, în timp ce vestul ţării se pregăteşte să traverseze un alt episod de caniculă. În acest sezon, mega-incendiile s-au răspîndit în toată ţara cu o intensitate remarcabilă, doborînd recorduri în multe provincii. Vineri, Canada era în alertă maximă de incendiu de exact 90 de zile, cea mai lungă perioadă înregistrată vreodată. Recordul anterior de 50 de zile datează din 2021. * România ar putea avea cel mai mare parc național din Europa, în zona Munților Făgăraș, într-un loc sălbatic uriaș, de o frumusețe rară, așa cum pe bătrînul continent, în țările supradezvoltate, nu mai există. Un parc național asemănător celebrului Yellowstone. Însă „nașterea” unui astfel de parc este un lucru foarte complicat într-o țară în care mafia lemnului prosperă, în care oamenii nu știu că a trăi în armonie cu natura le poate aduce bani frumoși. Barbara și Christoph Promberger, doi biologi străini care s-au stabilit în urmă cu aproape 20 de ani în România au văzut acest potențial uriaș, au înființat fundația Conservation Carpathia, salvează pădurile aflate în pericol în aceste zone, însă cea mai mare provocare este schimbarea mentalității – să convingă comunitățile locale că înființarea unui parc național poate aduce mult mai mulți bani decît organizarea partidelor de vînătoare și tăierea pădurii. * Ucraina este astăzi cea mai minată țară de pe planetă, iar armata sa nu are oameni și echipamente pentru a curăța linia frontului, susține, într-un interviu pentru The Guardian, ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov. „Sînt sute de kilometri de cîmpuri de mine, milioane de dispozitive explozive, în unele părți ale frontului, pînă la cinci mine pe metru pătrat. Cîmpurile de mine rusești sînt un obstacol serios pentru trupele noastre, dar nu de nedepășit. Avem geniști calificați și echipamente moderne, dar sînt extrem de insuficiente pentru frontul care se întinde pe sute de kilometri în estul și sudul Ucrainei”, a spus el, într-un apel urgent adresat aliaților. Oficialii Ministerului Apărării de la Kiev au sugerat că există o oportunitate pentru țări care nu doresc să ofere arme letale, precum Japonia, să ofere sprijin pentru pregătirea personalului, precum și echipamente de deminare. Volodimir Zelenski s-a plîns că întîrzierea livrării de arme pentru Ucraina și întîrzierea contraofensivei au permis Rusiei să pună milioane de mine înaintea pozițiilor sale. * Un poten­ţial proces face să apară posibilitatea unui spectacol fără precedent în istoria SUA: fiul unui preşedinte în exerciţiu urmărit penal în timp ce tatăl său e în campanie pentru realegere, cel mai probabil împotriva lui Donald Trump, care se va confrunta şi el în curînd cu trei procese penale. Republicanii l-au acuzat pe Joe Biden că profită de pe urma afacerilor fiului său în Ucraina şi China, deşi nu au oferit pînă acum dovezi privind vreo ilegalitate comisă. Prăbușirea acordului de recunoaștere a vinovăției lui Hunter Biden ar putea complica campania președintelui la alegeri. Totodată, democrații se tem că pînă în 2024 ancheta procurorului va lua amploare. „Va avea un impact destul de important asupra realegerii. Se confruntă cu riscul ca atenţia să fie abătută constant de la mesajul transmis”, a spus un democrat cu vechime în partid. * OMS avertizează asupra înmulțirii cazurilor de ciumă bubonică. Cazurile de infecție cu ciumă bubonică, o boală foarte contagioasă care se răspîndește în principal prin rozătoare, sînt puține în China. Cele mai multe au fost descoperite în ultimii ani în regiunile Mongolia interioară și Ningxia din nord-vest. Ea poate fi fatală dacă nu este tratată la timp, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Ciuma sau pesta este larg răspîndită în multe țări din Africa, Asia, America și fostele țări Sovietice. Distribuția geografică este strîns legată de cea a rozătoarelor infectate care se găsesc pe toate continentele (exceptînd Australia) în zonele tropicale, subtropicale și în cele temperate mai calde.
R.M.