Trecuseră cîteva zile de cînd familia Petrache Florea se vaccinase și putea, prin urmare, să intre în orice magazin, să meargă oriunde, că deținea, cum se zice, patalama la mînă: Cartea Verde de care se face atîta tamtam. Pe tema aceasta s-au iscat, precum se știe, nenumărate discuții: unii vedeau vaccinul ca pe ceva miraculos, alții nici în ruptul capului nu voiau să audă de el. Lumea s-a împărțit în două tabere, fiecare dintre ele susținîndu-și punctul de vedere. Dar bucuria soților Florea nu a durat prea mult. Într-o seară, în timp ce se pregăteau să ia cina, bărbatul simți cum îl ia o amețeală ușoară, cu un vîjîit năpraznic în urechi, însoțit de un tremur rapid al mîinilor și picioarelor... La început, bieții oameni au crezut că e o simplă răceală, mai ales că toată ziua lucraseră în grădină, curățînd locul de vegetația uscată și pregătind terenul pentru a pune semințele de toamnă, așa cum se face la țară în această perioadă a anului. Dar nu era glumă, omul începuse să se simtă tot mai rău. Chiar dacă durerile de burtă îl mai slăbiseră, cele de spate și genunchi îl scoteau din sărite. Ochii îl dureau la fel de tare ca umărul, cu ceafă cu tot, că abia mai vedea pe unde calcă. De teamă să nu se prăbușească, se lungi îndată în pat... Și era un om cît un munte, care niciodată nu suferise o asemenea durere ca acum.
- Femeie, strigă el către nevastă-sa, cu glasul stins, că nu mai avea pic de vlagă într-însul, doar cît să mai respire... Cred că a dat Covidul peste mine... Am simptome din cele despre care vorbesc ăștia la televizor.
- Hai că-i bună, îi zise femeia din bucătărie, unde pregătea un ibric cu ceai... Ți-am zis că vremea este înșelătoare, nu mi-ai dat ascultare. Te-o fi luat curentul la spate, că n-ai vrut să ții haina pe tine... Acum omul se poate îmbolnăvi cel mai ușor... Ba e soare, ba e vînt... După ce închid aragazul, vin să-ți fac o frecție.
Zis și făcut. Cu o cănuță de ceai în mînă, porni către patul soțului ei, îndemnîndu-l să ia cîte o înghițitură, că face bine la răceală. Omul se supuse, după care, nici una, nici două, femeia începu să-și frecționeze bărbatul peste tot, cu spirt medicinal. Turna din cînd în cînd spirt în căușul palmelor dintr-o sticluță pe care o ținea de cînd o avusese pe soacră-sa în vizită... Că în urmă cu vreo două luni o luase frigul, dar, cu cîteva frecții, o pusese în curînd pe picioare, de începuse bătrîna să zburde pe stradă ca în tinerețe. Trupul bărbatului e, acum, ca o plită încinsă... Văzînd că starea lui se înrăutățește, femeia se gîndi că n-ar fi rău să-i facă un test de Covid... Așa că și-au făcut amîndoi testele, iar rezultatele au fost pozitive. Pe chipul lor se putea citi o spaimă cumplită, mai ales că în ultimul timp se înmulțiseră cazurile gave, iar numărul morților de Covid era în creștere... În spitale, cu greu se mai găsea vreun pat liber, iar bolnavii erau ținuți pe holuri, unii dintre ei dîndu-și obștescul sfîrșit pe un scaun.
- Iată nevasă, zise bărbatul, și vaccinat, și cu Carte Verde în telefon, am ajuns să ne îmbolnăvim de Covid... La ce ne-am mai vaccinat cu cele trei doze, dacă tot ne-am infectat?
Cu această întebare pe buze, se răsuci cu fața în pernă și începu să plîngă în hohote, ca un copil. Femeia îl înveli cu tot ce găsise prin casă, că el striga acum că moare de frig, și dîrdîia din toate încheieturile. Și puse peste el cearceafuri, perne, plapuma și spătarul de la fotoliu. Puțin după miezul nopții, au venit cei de la salvare, care au repetat testul. Și rezultatul a fost același. Dar, cum ambulanța sosise prea tîrziu, omul își dădu ultima suflare de sub lucrurile pe care nevastă-se le aruncase peste el, poate-poate, frigul îl va lăsa... Iată, deci, că și vaccinat o poți mierli, dacă zilele ți s-au terminat, pentru că acest Covid te urmărește ca un hoț, și cu o mînă te trage la spital, și cu alta în groapă. Omul avea să fie îngropat în prezența unui număr restrîns de persoane, iar nevasta lui a fost dusă cu izoleta la Spitalul de boli infecțioase.
ION MACHIDON,
directorul revistei ,,Amurg sentimental”