● Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a decedat joi, 8 septembrie,  în castelul său scoţian de la Balmoral, în urma a ceea ce a părut o degradare a stării de sănătate produsă atît de rapid încît doi dintre fiii ei şi nepotul William nu ar fi avut cum să ajungă la timp la căpătîiul ei. Doar şase ore au trecut între primul comunicat al palatului şi anunţul oficial al decesului reginei Elisabeta a II-a, a cărui cauză nu a fost anunţată. Starea de sănătate a suveranei de 96 de ani era într-un declin vizibil de mai multe luni, în special după decesul soţului ei, prinţul Philip, în aprilie 2021. A petrecut o noapte în spital în octombrie anul trecut în vederea unor investigaţii a căror natură nu a fost dezvăluită. Palatul a evocat de atunci „probleme de mobiliate”. În ultimele fotografii cu Elisabeta a II-a, realizate marţi, 6 septembrie, la Balmoral, imaginea mîinii sale drepte, învineţite, a ridicat semne de întrebare. Suverana şi-a făcut apariţia surîzătoare, în picioare, dar mai fragilă ca oricînd. La cîteva minute după ce Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a murit, liderii internaționali și din România au transmis mesaje de condoleanțe. Figura impre­sionantă a Reginei Elisabeta a II-a, a cărei domnie de peste șapte decenii a influențat lumea, este pusă în evidență. Sicriul va fi depus la Palatul Westminster (sediul Parlamentului britanic), mai precis la Westminster Hall, unde va sta de miercuri, 14 septembrie, pînă pe 19 septembrie, și, timp de 23 de ore pe zi, catafalcul va fi deschis publicului pentru omagiu. Aceasta a primit numele de cod „Operațiunea Feather” (Pană). Funeraliile de stat vor avea loc în aceeași zi la Westminster Abbey, situată vizavi de Palatul Westminster. La prînz, în aceeași, zi vor fi păstrate două minute de reculegere în toată țara. Procesiuni vor avea loc la Londra și la Windsor, iar slujba de înmormîntare va fi oficiată în Capela St. George din Castelul Windsor. Regina va fi înmormîntată în Capela memorială a regelui George al VI-lea – tatăl ei – din castel, potrivit Politico.
● Generalul Ben Hodges, fostul comandant al trupelor americane din Europa, a declarat, în cadrul unei postări pe Twitter, că omenirea asistă la începutul sfîrșitului pentru Rusia și că Statele Unite și Occidentul trebuie să se pregătească pentru acest lucru, în condițiile în care căderea URSS a luat lumea pe nepregătite. „Cred că obiectivele de război ale SUA pentru acest conflict ar trebui să includă dezimperializarea Rusiei”, a scris Ben Hodges pe contul său de Twitter. „Mi se pare că asistăm la începutul sfîrșitului Federației Ruse, așa cum arată ea astăzi. Trebuie să fim pregătiți pentru asta... nu am fost pregătiți pentru sfîrșitul URSS”, a adăugat el. Mesajul lui Ben Hodges a venit ca o reacție la o declarație a fostului ambasador al SUA la NATO, Kurt Volker, care a spus că „războaiele imperialiste” ale Rusiei împotriva vecinilor săi nu au început în Ucraina, ci s-au „întîmplat” în Georgia și „nu putem uita că Rusia este încă în Georgia”. ● Din proiectele pentru raționalizarea energiei electrice și gazelor, inițiate de Uniunea Europeană, reiese propunerea de a reduce de la distanță puterea contoarelor din locuințele particulare, automat și fără intervenția utilizatorului, grație „contoarelor inteligente” instalate în locuințe. Acest lucru este posibil prin așa-numitele contoare de energie de „contorizare inteligentă” de a doua generație, instalate în majoritatea locuințelor, care permit „activarea, dezactivarea și schimbările de putere” de la distanță, scrie Europa Today. Proiectul prezentat de către mass-media prevede o „raționalizare ascunsă” a proviziilor în timpul orelor de vîrf: contorul din casele noastre, acum setat la 3,3 kilowați/ oră, ar putea, prin urmare, să fie redus în putere – între orele 8 și 19 – împiedicînd funcționarea mai multor aparate electrocasnice în același timp. Pe scurt: dacă continuăm să fim lacomi de electricitate aprinzînd luminile casei, televizorul și mașina de spălat rufe, în timp ce mașina de spălat vase curăță vasele, limitatorul de contor ar putea sări, rezultînd o reducere de la distanță a consumului. „Pe scurt, cînd Europa hotărăște, curentul scade și electrocasnicele nu mai funcționează”, denunță Alessandro Panza, euro­parlamentar. ● Oamenii din întreaga lume resimt puternic creșterile drastice ale costurilor de trai la benzinării, în supermarketuri și, mai ales, cînd sosesc facturile la gaz și electricitate. Partidele din Germania anunțaseră o „toamnă fierbinte” chiar înainte de ultimele decizii politice. Adică demonstrații regulate în zilele de luni, începînd din 5 septembrie. Protestele, inițiate de parlamentarul Sören Pellmann, membru al Partidului Stîngii, au ca motto „Prețuri mai mici – energia și alimentele trebuie să fie accesibile”. În țara noastră, vineri, 9 septembrie, sindicatele din Energie au protestat în stradă în fața sediului Ministerului de resort. Subiectul principal al protestului a fost reprezentat de facturile exorbitante la energia electrică și gazele naturale. Totul s-a scumpit la nivel mondial de la începutul războiului din Ucraina în februarie 2022. ● Premierul Nicolae Ciucă a vorbit despre viitorul nesigur și iarna ce urmează, pentru care România ar fi pregătită, indiferent de scenariu. „Din nefericire, trecem printr-o perioadă a incertitudinii şi nesiguranţei. Oamenii au multe temeri şi pe bună dreptate sînt îngrijoraţi pentru ce le rezervă ziua de mîine. Avem un război nu departe de graniţele României, avem o serie de efecte negative ale acestui război pe care le resimţim în viaţa noastră de zi cu zi. Avem o iarnă grea în faţă pe care trebuie să o pregătim cu înţelepciune, echilibru şi responsabilitate. Nu va fi uşor, dar România va reuşi să depăşească toate aceste greutăţi, pentru că sîntem pregătiţi pentru orice scenariu”, a declarat premierul Nicolae Ciucă, la Țebea, celor veniți pentru a-l comemora pe Avram Iancu.
● Cîteva mii de oameni au luat parte, pe parcursul zilei de duminică, la ediţia din acest a Serbărilor Naţionale de la Ţebea, dedicate memoriei Eroului Naţional Avram Iancu, de la a cărui moarte s-au împlinit 150 de ani. Manifestările comemorative au început duminică dimineaţa la biserica din cimitirul de la Ţebea, cu Sfînta Liturghie oficiată de un sobor de înalţi prelaţi bisericeşti, urmată de o slujbă de pomenire a lui Avram Iancu şi depunerea de coroane de flori la mormîntul acestuia. La ceremonii au fost prezenţi premierul Nicolae Ciucă, miniştri, preşedinţi şi parlamentari de la diverse partide politice, lideri judeţeni şi locali din cadrul administraţiilor publice. „Dacă ne-ar putea vorbi astăzi la umbra Gorunului lui Horea, Iancu ne-ar cere să redescoperim iubirea de fraţi, iubirea de neam, care pe el l-a mistuit”, a spus, în discursul său, episcopul Devei şi Hunedoarei, Nestor. În acest an, Serbările Naţionale de la Ţebea au fost programate pe parcursul a două zile, sîmbătă fiind oficiată o slujbă de sfinţire a noii picturi din biserica ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”, situată în cimitirul din localitate. Manifestarea nu a fost lipsită de incidente. Mai mulți jandarmi i-au oprit din drum pe George Simion și pe mai mulți susținători ai AUR. Potrivit sursei citate, liderul AUR a încercat să ajungă în același loc cu premierul, la mormîntul lui Avram Iancu. Simpatizanții lui George Simion, cu steaguri în mîini, au scandat în ritm de galerie mai multe sloganuri și au fost opriți de un cordon semnificativ de jandarmi.
● Preşedintele Joe Biden a marcat duminică împlinirea a 21 de ani de la atentatele de la 11 septembrie 2001, luînd parte la o ceremonie de depunere de coroane de flori la Pentagon, desfăşurată sub o ploaie deasă, şi aducînd un omagiu „americanilor extraordinari” care şi-au dat viaţa într-una dintre cele mai întunecate zile ale naţiunii, relatează The Associated Press. Biden a precizat că, după ce Statele Unite au părăsit Afganistanul, administraţia sa continuă să îi urmărească pe cei responsabili de atacurile de la 11 septembrie. „Nu vom uita niciodată, nu vom renunţa niciodată”, a declarat Biden. „Angajamentul nostru de a preveni un alt atac asupra Statelor Unite este fără sfîrşit”. De asemenea, preşedintele şi-a amintit cuvintele de mîngîiere pe care Regina Elisabeta a II-a, care a murit săptămîna trecută, le-a trimis poporului american imediat după atacurile din 2001: „Durerea este preţul pe care îl plătim pentru iubire”. Biden a spus că aceste cuvinte rămîn la fel de emoţionante ca acum 21 de ani, dar că şi greutatea pierderii rămîne grea. ● Preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, şi-a cerut scuze, luni, pentru incidentul de la şcoala de vară a Tineretului Naţional Liberal (TNL), în care tinerii liberali au adus injurii social-democraţilor şi a arătat că pe viitor liberalii vor fi mai atenţi la selecţia celor care merg la aceste evenimente. Tinerii liberali care au participat la Școala de Vară a partidului de la mare au făcut o petrecere la care s-au distrat scandînd injurii la adresa celor din PSD, colegii de coaliție ai PNL. ● Aeroportul Internațional Cluj Napoca a fost locul unde mai multe avioane de transport ale Royal Air Force au transportat bombe, care ulterior au ajuns în Ucraina, scrie presa britanică citată de Foaia Transilvană. Pe parcursul a 15 zile, mai exact în perioada 6-21 august a.c., RAF din Marea Britanie a efectuat peste 12 zboruri cu aeronave C-17 Globemaster III spre România, Aeroportul  Internațional Cluj, sau de la baza britanică de la Episkopi din Cipru către Baza Forțelor Aeriene din Pakistan Nur Khan. Aceste zboruri aproape zilnice i-au determinat pe unii observatori să concluzioneze că Regatul Unit a stabilit o punte aeriană între România și Pakistan, astfel încît muniția de artilerie de 122 mm fabricată de Pakistan Ordnance Factories (POF) să poată fi trimisă în Ucraina. La 30 august, au apărut dovezi prin intermediul rețelelor de socializare care confirmă faptul că armata ucraineană a primit cu succes muniții pakistaneze de 122 mm. Cooperarea dintre România și Regatul Unit nu este nouă și cele două țări continuă să facă acest lucru pentru a susține securitatea în Europa. Acest lucru a fost văzut și mai mult în contextul unui exercițiu militar 2020 pe care cele două țări l-au organizat alături de SUA, Polonia și Croația pe flancul estic al NATO. ● Dorin Chirtoacă, fostul primar al Chișinăului și vicepreședinte al
unui partid unionist, renunță la distincția „Steaua României”. Decizia sa vine după ce, la 8 septembrie a.c., Klaus Iohannis i-a acordat un ordin asemănător președintelui Curții de Conturi din Republica Moldova, Marian Lupu. Mesajul lui Dan Chirtoacă: ,,Klaus Iohannis, ați călcat în picioare lupta pentru românism și jertfa a generații de patrioți ai neamului românesc”. Un alt mesaj la fel de vehement împotriva aceleiași decizii a președintelui Iohannis a fost exprimat pe contul său de Facebook de Vitalie Călugăreanu, un prestigios jurnalist român de peste Prut: ,,Dragă Românie, la tine-i tot normal cu președintele?”. Lansat în politică de Vladimir Voronin, Marian Lupu a ocupat mai multe funcții în guvernul de la Chișinău, apoi în Parlamentul țării, din partea partidului comuniștilor și ulterior al PDM (controlat de oligargul fugar Vlad Plahotniuc). După alegerea Maiei Sadu în fruntea Republicii Moldova, a fost numit de aceasta în funcția de președinte al Curții de Conturi. În decursul timpului, M. Lupu a făcut dese afirmații antiunioniste, declarînd, printre altele la o emisune tv.: ,,Din punct de vedere științific, vorbesc limba română, din punct de vedere politic – limba moldovenească”. După doi ani, în cadrul aceleiași emisiuni, a spus: ,,M-am răzgîndit. Științific nu mai este limba română, cum spuneam anterior, ci limba moldovenească”. Marian Lupu nu s-a dezis niciodată de declarațiile făcute în 2012. ● În contextual măsurilor de economisire a energiei în Europa, ministrul de resort din Elveția, Simonetta Sommaruga, recomandă dușul în doi și respinge criticile la adresa campaniei lansate pentru economisirea energiei electrice. Ea recunoaște că deși dușul în doi după o anumită vîrstă nu mai este ,,confortabil”, propunerea trebuie luată foarte în serios, scrie cotidianul elvețian Blick. De asemenea, pentru această iarnă, ea le transmite oamenilor să reducă încălzirea în case, să stingă luminile după încetare programului de lucru, dar și să scoată din priză aparatura electronică. ● Autorităţile ucrainene au anunţat că vor monta încă 258 de camere dotate cu recunoaştere facială în locurile publice din regiunea Kiev. Potrivit lui Andri Nebitov, şeful Direcţiei Principale de Poliţie din regiune, măsura respectivă este importantă nu doar pentru detectarea infracţiunilor, ci şi pentru contracararea activităţii grupurilor de recunoaştere şi sabotaj şi căutarea operativă a acestora. Generalul Nebitov a precizat că peste 90 de poliţişti lucrează deja în regiune pentru siguranţa cetăţenilor, scrie Rador, citînd Ekonomicina Pravda.