Mărturisesc, spre rușinea mea, habar nu aveam că, prin Legea nr. 21 din 2014, 2 Iunie a fost definită ca Ziua Naţională pentru Adopţie. Coincidență, în acel an, 2014, a fost ales președinte al României Klaus Iohannis, un personaj implicat în adopții de copii – și chiar în  unele care au stîrnit controverse și reclamații, cu mult înainte ca el să devină un vector politic la nivel național. Ei bine, bine, culmea este că Iohannis nu e este singurul implicat în adopții internaționale – ci, culmea, am descoperit urmele actualului premier în acest… domeniu. Sau afacere – sau cum vreți să-i spuneți. Poate chiar binefacere, nu? Dar, dacă este vorba de această ultimă variantă – a binefacerii - de ce nu recunoaște Ludovic Orban și pare că mai degrabă ascunde detaliile acestei file din trecut – și nu vrea să spună nimic, chiar după ce am scos-o la iveală!  Așa că să recapitulăm, pe scurt, să vedem despre ce este vorba. Mai ales că 2 Iunie a fost de curînd.

În primul rînd, imediat ce citești CV-ul lui Ludovic Orban constați că istoricul său profesional este unul total politic. Chiar și înainte de 1990 a avut tangențe mai mult cu Academia Ștefan Gheorghiu decît cu meseria de inginer, spun unele surse. Cert este că după 1990, actualul premier a ocupat funcții pe baza calității sale de politician. Dar, este remarcabil că, din punct de vedere liberal și al funcției actuale, îi lipsește o caracteristică esențială – nu a avut legătură cu afacerile - nici ca întreprinzător, nici ca director de firmă!

Și, totuși… În CV-ul său apare o funcție de ”Director”, dar la o fundație. Astfel, în toate CV-urile sale apare că în iunie 2001 devine ”Director de program, Fundaţia „Copiii Speranța Lumii””. Nu se precizează pînă cînd a deținut acea funcție, iar următoarea mențiune biografică este abia în 2004: ”iulie 2004 - aprilie 2007: Viceprimar General al Municipiului Bucureşti”. Deci, putem presupune că, între iunie 2001 și iulie 2004, Orban și-a trăit traiul și și-a cîștigat mălaiul de la acel ONG, din respectiva funcție. Că din ceva… trebuia să trăiască, mai ales că avea și o activitate susținută la PNL! În plus, dacă nu ar fi fost ceva important, ci doar un contract de colaborare pe vreun proiect, nu îl trecea în CV alături de funcțiile de demnitate publică deținute!

Dar ce este cu această Fundaţie ”Copiii Speranța Lumii”? Desigur, acum numele acesta nu spune mai nimic dar, în perioada în care Ludovic Orban era ”Director de program”… spunea multe – și nu oricui, ci chiar atotputernicului premier de atunci, Adrian Năstase! Care premier avea o mare și ciudată problemă… cu Europa: adopțiile internaționale! Poate unii mai în vîrstă vă aduceți aminte de lupta dusă de baroana Emma Nicholson, raportorul Uniunii Europene pentru România între 2000 și 2004 - o luptă la baionetă pe această temă, cerînd blocarea adopțiilor internaționale! Și, da, practic, a fost una dintre cele mai mari probleme ale celui mai puternic premier român – și pe care acesta a decis să o rezolve repede.

Astfel, în 2001, Comitetului Roman pentru Adopții (CRA), din subordinea Executivului, emite o hotărîre privind suspendarea, pe o perioada de un an, a primirii cererilor de adopții internaționale. Dar, stupoare, pe 27 septembrie 2001, Curtea de Apel București a dispus anularea hotărîrii Comitetului Roman pentru Adopții privind suspendarea primirii cererilor – în baza acțiunii făcută de… Fundaţia ”Copiii Speranța Lumii”, cea la care, conform CV-ului, Orban era ”director de program” din iunie 2001! Da, Fundaţia ”Copiii Speranța Lumii” se ocupa, era acreditată, avea în obiectul de activitate adopțiile internaționale! Și nici nu era un jucător mărunt!

Marian Costache, președintele Fundației – declara în presa vremii că, la vremea deciziei instanței, avea blocate peste 120 de dosare de adopție în SUA, pentru care cei ce le depuseseră plătiseră deja taxele necesare! Mai mult, Marian Costache susținea că, în 2000, ONG-ul său furnizase sistemului de protecție a copilului peste 12 miliarde de lei… numai din adopții internaționale! Desigur, fiind ONG, acești bani fuseseră probabil cheltuiți pe programe de asistență sau… știu și eu pe ce cauze… probabil nobile, nu? Zic și eu… 

Deci, pe scurt, da, rezultă că Fundația ”Copiii Speranța Lumii”, la care actualul premier Orban a fost ”director de program” era chiar un jucător important! Cifrele de mai sus o spun! La fel și faptul că ONG-ul respectiv a reușit (temporar) să blocheze demersul premierului Adrian Năstase, chiar dacă acesta era susținut și de reprezentantul UE, ditamai baroneasa britanică!

Mă opresc deocamdată aici – și, sigur, nu îl acuz pe Orban că era parte la vreo infracțiune – nu am probe în acest sens. Dar e interesant de aflat de făcea el acolo, ce făcea ca ”Director de program”? Ce fel de ”program”? Și, cum a ajuns acolo?! Și, de curiozitate - ce ne poate spune despre activitatea acelei fundații, de combinația din SUA?... Mai ales că, odată deschis subiectul, vor apărea felurite speculații.

Noi ne abținem deocamdată să facem așa ceva – am prezentat doar date clare – din documente oficiale sau din consemnări din presa vremii. Dar, am așteptat cam mult lămuriri din partea premierului pe această temă… ca să nu înțelegem că există ceva acolo. Oricum, dacă cineva mai căuta puncte comune între președinte și premier – iată încă unul: adopțiile internaționale – o temă pe care amîndoi au cunoscut-o, cel puțin tangențial, așa cum ei spun și noi, desigur, îi credem.

Dar, întrebare de baraj: oare de ce acolo unde apare vreo combinație cu SUA – în cazul de față adopții internaționale – personajele implicate ajung în funcții importante și, ce să vezi – sînt mai mult decît ascultătoare?!

În plus, ce să vezi – trecutul acestor personaje e presărat cu scandaluri care trebuiau de mult să le scoată în afara vieții politice! Dar, ca prin minune, nici omul căruia îi place Florida, nici cel care are legătură cu copiii trimiși prin zonă, nu au fost luați de procurori pentru case luate pe falsuri, nici pentru retrocedări scandaloase, nici pentru accidente la băutură, nici pentru lucrări pe bani publici… nici pentru multe altele. Domne, ghinion, vorba președintelui!

Dragoș Dumitriu