Este cunoscut faptul că sentimentele sînt setate în centrul corpului, mai precis în abdomen.  Dar ne cunoaștem, noi, într-adevăr, „creierul” din intestine?
De-a lungul unei vieți cu o durată de 75 de ani ajung în intestine peste 30 de tone de alimente și 50.000 de litri de lichide. „Creierul” din intestine conduce foarte inteligent milioane de substanțe chimice care trebuie analizate și milioane de toxine care trebuie eliminate. Cu un creier gîndim și cu celălalt se realizează digestia. Cele două comunică prin așa numita axă a creierului intestinal și „vorbesc” aceeași limbă. Toți mesagerii informativi din cap se găsesc, de asemenea, și în „creierul” din intestine. Un exemplu este serotonina, care în cap induce relaxarea, iar în intestine are rolul de a regla ritmul motilității (activității) intestinului și reglează sisemul imunitar. Sistemul gastric are un cuvînt de spus superior celui dictat de creier. Aproape 90% din informațiile pe care le gestionăm pleacă din intestine în creier. Cu alte cuvinte, „creierul” din intestine are multă putere: el împarte instrucțiuni organelor învecinate, coordonează apărarea corpului de infecții, pune musculatura în mișcare.
Studiile actuale efectuate în neurologie se preocupă în a observa dacă există vreo legătură între bolile specifice creierului din cap (depresia, Alzheimer, Parkinson) și „creierul” din intestine. Astfel, în cazul pacienților care suferă de Parkinson s-au găsit modificări și în mediul intestinal. Mai mult, degenerările nervoase apar mai repede în creierul enteric decît în cel din cap. Pacienții suferă, de cele mai multe ori, de dereglări în sistemul gastric înainte de a fi măcar observate modificări în creier.
Întregul sistem gastric este prevăzut cu o rețea de nervi formată din milioane de celule nervoase, mai mare decît sistemul nervos aflat în măduva spinării. Centrul digestiei se găsește în creierul enteric. De aici se coordonează circulația în sistemul gastric, dar și activitatea intestinelor. Prin axa intestine - creier se face legătura cu sistemul nervos central. Creierul enteric nu are performanțe cognitive. O inovație în domeniu este descoperirea faptului că intestinul are un rol hotărîtor în privința sănătății noastre. El nu primește numai „ordine”, ci transmite semnale foarte importante creierului.
În procesul digestiei sînt necesare aproximativ 2 kg de bacterii, astfel că peste 100.000 de miliarde de bacterii, aproape de zece ori mai multe decît celulele corpului, participă la procesul digestiv. Rezidurile metabolice rezultate ajung, prin sînge, și în creier. De aceea, astăzi flora intestinală este considerată a fi o componentă a creierului. Cînd flora intestinală se dezechilibrează, în organism se produc mereu inflamații, motiv pentru care tot mai multe studii susțin că bolile neurodegenerative pornesc dintr-o dereglare energetică în flora intestinală.
Medicina energo-informațională este o medicină blîndă, fără efecte secundare, fără durere, destinată atît copiilor, cît și adulților indiferent de vîrstă. Are la bază fizica cuantică și oferă terapii personalizate de echilibrare energetică. Diagnosticarea energetică, tratamentele și buletinul de analize energetic se fac în centrul nostru. Refacerea comunicării între cele două creiere se poate realiza numai pe cale energetică. Se restabilește axa „creierul” din intestine - creierul din cap și se reface flora intestinală.
Omul este un computer bio-energetic care trebuie mereu detoxifiat pentru a putea fi repus în balanța energetică din care este ieșit. Bolile apar mai întîi în cîmpul energetic.
 FLORICA MUNTEANU,
specialist în medicina energo-informațională, membru al Societății naturiștilor din Germania, membră B.I.T. (Biorezonanz International Therapie), Psiholog