* Cancelarul german Olaf Scholz a declarat duminică, la o dezbatere organizată de cotidianul regional german Heilbronner Stimme, că se opune unei încetări „imediate” a focului în Fîşia Gaza, în condiţiile în care apelurile pentru o astfel de încetare a focului au crescut în întreaga lume în urma bombardamentelor armatei israeliene. „Recunosc cu sinceritate că nu cred că apelurile la o încetare imediată a focului sau la o pauză lungă – care ar echivala aproape cu acelaşi lucru – sînt corecte, deoarece acest lucru ar însemna în cele din urmă că Israelul dă şansa Hamas să se refacă şi să obţină noi rachete”, a spus Olaf Scholz, citat de France Presse. Cu toate acestea, el a făcut apel la „pauze umanitare”. La cinci săptămîni de la începutul războiului declanşat de atacul fără precedent al Hamas pe teritoriul israelian la 7 octombrie, apelurile la încetarea focului în Fîşia Gaza, care este bombardată de Israel, continuă să crească. Opunîndu-se acestora, cancelarul german se opune dorinţei multor ţări arabe şi a preşedintelui turc, pe care îl va primi săptămîna viitoare la Berlin. Tot duminică, Recep Tayyip Erdogan a declarat că „este vital pentru noi să obţinem o încetare a focului” şi a cerut Occidentului să facă presiuni asupra Israelului în acest sens. Olaf Scholz se distanţează totodată de preşedintele francez, Emmanuel Macron, care a îndemnat vineri Israelul să pună capăt bombardamentelor sale pentru a-i cruţa pe civilii din Gaza şi care intenţionează să „lucreze” la o încetare a focului pentru „protejarea tuturor civililor care nu au nimic de-a face cu teroriştii”, conform Agerpres.
* După ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a spus că Israelul nu doreşte Autoritatea Palestiniană la conducerea Fîşiei Gaza după război, Jake Sullivan, consilier pe probleme de securitate al Casei Albe, a declarat că „ar trebui să fie la latitudinea palestinienilor cine îi conduce în viitor şi cum va arăta guvernarea”. De asemenea, Jake Sullivan susţine că SUA este implicată în negocierile privind eliberarea ostaticilor luaţi de Hamas, dar şi că americanii din Gaza vor fi scoşi din zona de conflict. Sullivan a menţionat, însă, că nu mai sînt şanse pentru a se reveni la situaţia dinainte de 7 octombrie în Fîşia Gaza. Acesta a vorbit şi despre viitoarea întîlnire dintre Joe Biden şi Xi Jinping. Preşedintele american va încerca să resta­bilească legăturile militare cu China, însă va discuta şi despre programul nuclear iranian cu preşe­dintele Chinei, conform Reuters. Joe Biden va fi faţă în faţă cu Xi Jinping pentru prima dată în ultimul an miercuri, la Summit-ul de Cooperare economică Asia-Pacific.
* Japonia a făcut un exerciţiu de evacuare a populaţiei în caz de tsunami pe Yonaguni, cea mai vestică insulă a arhipelagului, din cauza ameninţărilor chineze asupra Taiwanului. Aproximativ 200 de oficiali ai insulei şi alţi membri ai armatei japoneze, cunoscute drept Forţa de Autoapărare (SDF), au luat parte la exerciţiu. Insula este situată la 2.000 km de Tokyo, capitala ţării. Elicopterele SDF nu au putut lua parte, însă, la exerciţiu, din cauza vîntului puternic. „Nu putem alege cînd să înfruntăm un dezastru. Trebuie să ne gîndim că cel mai rău lucru care se poate întîmpla se va întîmpla şi trebuie să fim pregătiţi pentru asta”, a declarat primarul Kenichi Itokazu, citat de Reuters. Japonia este vulnerabilă în faţa tsunami-urilor produse de cutremure. Koji Sugama, oficialul responsabil cu pregătirea celor 1.700 de rezidenţi ai insulei pentru dezastru, spune, însă, că comunitatea trebuie să fie pregătită şi pentru pericolul conflictului. Yonaguni se află la doar 110 km de Taiwan. În august 2022, China a tras mai multe rachete în apele din apropierea insulei, ca răspuns la vizita în Taiwan a lui Nancy Pelosi, preşedintele Camerei Reprezentanţilor din SUA. China susţine că Taiwan este teritoriul său şi nu a exclus niciodată folosirea forţei pentru a prelua insula. * Potrivit unui nou studiu publicat vineri, rata de topire a gheţarilor din Groenlanda s-a accelerat de cinci ori în unele zone în ultimii 20 de ani, transmite Agerpres. Înainte de începutul secolului, gheţarii din sud-vestul Groenlandei se retrăgeau cu aproximativ cinci metri pe an, o rată care a crescut, ajungînd în prezent la pînă la 25 de metri, au constatat cercetătorii de la Universitatea din New York în jurnalul Nature Climate Change. Micşorarea gheţarilor de la marginea Groenlandei şi a calotelor glaciare este calificată drept un fenomen deosebit de grav. Pentru a realiza acest studiu, oamenii de ştiinţă au analizat peste o mie dintre cei aproximativ 22.000 de gheţari din Groenlanda, folosind nu doar imagini satelitare, ci şi 200.000 de fotografii şi imagini aeriene surprinse în ultimii 130 de ani. Anders Bjork, specialist în geologie implicat în acest proiect, a declarat că, potrivit unor studii anterioare, cei mai mari gheţari din Groenlanda se află sub o presiune uriaşă din cauza schimbărilor climatice la nivel global şi a creşterii temperaturilor. Cu toate acestea, din cauza metodelor de măsurare inadecvate, a existat o lipsă de claritate în ceea ce priveşte amploarea fenomenului. Noul studiu a eliminat toate îndoielile rămase cu privire la consecinţele schimbărilor climatice asupra gheţarilor din Groenlanda, a precizat Bjork. * Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat sîmbătă, la Constanţa, că ţara noastră trebuie să reinvestească în domeniul apărării şi securităţii naţionale, în condiţiile în care riscurile abundă din foarte multe direcţii, România fiind, în prezent, într-o fază accelerată de a recupera ceea ce nu s-a făcut la timpul potrivit. „Şi acum sîntem în situaţia să realizăm că războiul este posibil în Europa, că riscurile abundă din foarte multe direcţii şi este momentul să reinvestim în apărare şi securitate naţională. Acest lucru, evident, nu poate recupera pe termen scurt lucruri care nu s-au făcut timp de decenii şi este valabil pentru România, este valabil şi pentru alte ţări aliate, în principal europene. Statele Unite ale Americii, pentru că au un rol global, au suferit mai puţin din acest punct de vedere”, a declarat Geoană, într-o conferinţă de presă, referitor la investiţiile din structurile Ministerului Apărării Naţionale. Potrivit acestuia, România trebuie să recupereze deficitele de investiţii din ultimii ani, în domeniul apărării şi securităţii naţionale, dar trebuie să o facă inteligent, investind şi în oameni. „Sîntem într-o fază accelerată de a recupera ceea ce nu am făcut la timpul potrivit. Este foarte important să o facem cu cap şi, de aceea, NATO este foarte util pentru ţările aliate pentru a fi siguri că investesc ţările aliate, sigur ţara noastră România, într-o manieră care să aibă sens”, a mai spus Mircea Geoană. * Fostul preşedinte american Donald Trump vrea televizarea procesului federal în care este acuzat că a încercat să răstoarne rezultatul alegerilor din 2020, fapt care a culminat cu atacul asupra Capitoliului. Potrivit lui Trump, procurorii ar vrea ca procesul să fie ţinut „în intuneric”. Declaraţia vine în contextul în care Trump consideră că totul este doar un efort politic al administraţiei Joe Biden pentru a submina cursa pentru alegerile prezidenţiale din 2024. Trump este în fruntea sondajelor printre candidaţii republicani, în timp ce Biden este aşteptat să cîştige nominalizarea din partea democraţilor pentru cursa electorală. Trump se confruntă, însă, cu patru procese penale, inclusiv cu cel care va avea loc în martie, implicînd acuzaţia de obstrucţionare a Congresului, prin răspîndirea de informaţii false despre aşa zise fraude electorale, scrie Reuters. Acum, Donald Trump a depus o cerere semnată de organizaţii media pentru transmiterea televizată a procesului. „Fiecare persoană din America şi din afara ţării ar trebui să aibă oportunitatea de a studia acest caz şi să vadă, în cazul în care se ajunge la proces, cum preşedintele Trump se exonerează de aceste acuzaţii lipsite de fond şi motivate politic. Aceste evenimente ar trebui televizate pentru ca publicul american să vadă în direct cum acest caz nu este nimic mai mult decît o şaradă constituţională închipuită”, se arată în cererea depusă la instanţă. * Fostul preşedinte al Rusiei, Dmitri Medvedev, un aliat apropiat al lui Vladimir Putin, a postat duminică pe Telegram un mesaj în care pare să răspundă propunerii fostului șef al NATO Anders Fogh Rasmussen, care a sugerat ca Ucraina să se alăture alianţei fără teritoriile ocupate în prezent de Rusia, scrie The Guardian. Medvedev, care în prezent este vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, scrie că această abordare ar fi practic o recunoaştere a faptului că „Crimeea şi Donbass nu mai fac parte din Ucraina”. „Nu este rău, dar este important să mergem mai departe. Trebuie să recunoaştem că Odesa, Nikolaev, Kiev şi practic orice altceva nu sînt deloc Ucraina”, a adăugat Medvedev, titrează The Guardian. Devenit de la invazia rusă în Ucraina o voce propagandistică a Kremlinului care exprimă poziţii dure, Dmitri Medvedev arată sarcastic că mai sînt încă trei paşi „înainte de a admite ceea ce este evident”: că „Volodimir Zelenski – care nu merge la vot (aluzie la decizia preşedintelui ucrainean de a nu organiza anul viitor alegerile prezidenţiale la termen din cauza războiului – n.r.) – nu este preşedinte, ci un uzurpator, că limba ucraineană nu este o limbă şi că Ucraina nu este o ţară, ci nişte teritorii reunite artificial”. Prin urmare, Ucraina, chiar şi fără teritoriile ocupate de Rusia, nu poate fi acceptată în NATO, deoarece nu este o ţară, a susținut Medvedev. * Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, l-a felicitat, joi seara, pe fostul ministru de Externe, Bogdan Aurescu, pentru postul de judecător la Curtea Internațională de Justiție, obținut în fața contracandidatului său rus. „ONU a început să se curețe de influența malițioasă a Rusiei. Pentru prima dată în istoria ONU, statele sale membre au refuzat Rusiei dreptul de a administra justiția în numele lor la Curtea Internațională de Justiție. Lumea vede cine distruge dreptul internațional în loc să îl protejeze. Felicitări reprezentanților Australiei, Mexicului, României, Africii de Sud și Statelor Unite pentru că au obținut voturi pentru CIJ atît în cadrul CSONU, cît și în cadrul AGONU”, este mesajul postat de Zelenski pe platforma X. Fostul ministru român de Externe și actual consilier prezidențial pentru politică externă Bogdan Aurescu a cîștigat un post de judecător la Curtea Internațională de Justiție a ONU de la Haga, în fața judecătorului rus Kirill Gevorgian. România a obținut 117 voturi în Adunarea Generală, iar Rusia doar 77 de voturi. În Consiliul de Securitate, Bogdan Aurescu a obținut 9 voturi, fiindu-i necesare 8. * Cel mai mare spital din Gaza a încetat să mai funcţioneze, şi decesele în rîndul pacienţilor sînt în creştere, a declarat duminică şeful Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), în timp ce asaltul feroce israelian continuă în fîşia controlată de Hamas, notează luni agenţia Reuters. Spitalele din nordul enclavei palestiniene, inclusiv complexul al-Shifa, sînt blocate de forţele israeliene şi abia reuşesc să aibă grijă de cei din interior, cu trei nou-născuţi morţi şi alţii expuşi riscului întreruperii curentului electric pe fondul luptelor intense din apropiere, potrivit personalului medical. Armata israeliană a spus că s-a oferit să evacueze nou-născuţii şi că a pus 300 de litri de combustibil la intrarea spitalului al-Shifa sîmbătă seară, dar ambele gesturi au fost blocate de Hamas. În replică, Hamas a negat că a refuzat combustibilul şi a declarat că spitalul se află sub autoritatea Ministerului Sănătăţii din Gaza, adăugînd că această cantitate de combustibil oferită de Israel „nu este suficientă pentru a funcţiona generatoarele (spitalului) mai mult de o jumătate de oră”. Ashraf Al-Qidra, purtătorul de cuvînt al Ministerului Sănătăţii, a declarat că, dintre cei 45 de bebeluşi aflaţi în incubatoare la al-Shifa, trei au murit deja. OMS a reuşit să vorbească cu profesionişti din domeniul sănătăţii de la al-Shifa, care au descris situaţia drept „îngrozitoare şi periculoasă”, cu focuri de armă şi bombardamente constante ce exacerbează situaţia deja critică, a declarat directorul general Tedros Adhanom Ghebreyesus. „În mod tragic, numărul deceselor pacienţilor a crescut semnificativ”, a spus el într-o postare pe X, reţea cunoscută anterior sub numele de Twitter, adăugînd că al-Shifa „nu mai funcţionează ca un spital”. Tedros s-a alăturat altor oficiali de rang înalt ai Naţiunilor Unite solicitînd încetarea imediată a focului. „Lumea nu poate rămîne tăcută în timp ce spitalele, care ar trebui să fie refugii sigure, sînt transformate în scene de moarte, devastare şi disperare”, a spus el.
R.M.