Frați români, mă adresez vouă, celor care mai sînteți pe aici și cărora încă vă pasă de țara și neamul vostru. Cred că ați rămas destui, voi, cei care chiar credeți în brazdele de pămînt strămoșești, cîndva, acoperite de o mare de spice aurii. Și mai cred că v-a ajuns cuțitul la os, ascultînd promisiunile mincinoase ale politicienilor, incapabili de a conduce țara cu folos pentru toți fiii ei. V-ați putut da seama de fariseismul lor, văzînd că între ,,proiectele” vînturate în campaniile electorale și deciziile pe care le-au luat odată instalați la putere nu există nici o legătură. Totul este o mare dezamăgire... Și nu sînt vorbe goale, ci realitatea pe care o vedeți cu ochii voștri, adusă de acest capitalism barbar care face ravagii, la nivel de națiune, cu politicile sale nedrepte și hulpave, de a lua totul de la om, pînă și pielea de pe el. Și nu pentru binele vostru, nici al statului, care are obligația, prin autoritățile alese, să se ocupe de bunul mers al țării, să construiască spitale, creșe, grădinițe, școli, autostrăzi, să ilumineze cu curent electric cătunele rămase în urmă, să asfalteze drumurile la sat etc., ci doar pentru a se îmbogăți fel și fel de trădători și neica-nimeni care joacă babaroase prin saloanele Puterii... Ei habar nu au ce se întîmplă în viața reală, nu văd, prin lentilele aburite ale ochelarilor de cal pe care nu-i scot de la ochi, cum agricultura se prăbușește, fără un sistem de irigații, așa cum a existat, dar care a fost distrus mișelește, fără sprijin material pentru truditorii pămîntului, lăsați în voia sorții. Ferească Dumnezeu de vreo foamete în lume! Străinii cărora li s-a dat liber la achiziționat suprafețe nelimitate de terenuri agricole în țara noastră – că pe ale lor și le-au pus la adăpost, prin politici deștepte – își vor hrăni, cum e și firesc, compatrioții, iar românii vor răbda și vor aștepta ,,ajutoare alimentare” din străinătate. Încet, încet, noi nu trebuie să producem mai nimic, pentru a face loc produselor de import, țara noastră devenind doar o piață de desfacere, profitabilă pentru alții. Uite unde s-a ajuns cu astfel de specimene la conducerea țării, care sfidează cu bună știință răbdarea voastră, luînd peste picior votul pe care, fără îndoială, l-ați dat cu bună credință, în speranța că ei vor se vor bate pentru binele țării în care v-ați născut și în care vreți să trăiți demni, voi și familiile voastre. Ceea ce se petrece acum este o jignire adusă poporului român de către niște politicieni nepăsători la nevoile oamenilor, care au ajuns să moară cu zile în spitale, fie din cauza pandemiei, fie din alte cauze... Interesul lor este doar de a face bani, să iasă bani din orice, și pentru asta se folosesc de minciuni, de amăgiri, dar și de afaceri cu iz penal convenite în beneficiul ,,oamenilor de casă” și al celor care îi susțin din afară. Se naște întrebarea: cum de este posibil ca dintr-o țară bogată și frumoasă pînă ieri, cu codri seculari și pîraie limpezi precum cristalul, cu masa îndestulată și sănătoasă, cu pîine românească, să devenim o țară de nerecunoscut, o Românie săracă și plină de datorii, cu oameni care nu mai știu să vorbească românește corect, care nu au ce mînca acum, în mileniul trei, iar întinsul plai românesc să se transforme într-un peisaj dezolant, într-o mare de gunoaie? Iată, dragi români, de ce vă adresez aceste rînduri, pentru că mie chiar îmi pasă de țara mea... Dar oare nu aveți și voi un cuvînt de spus, luînd atitudine și îndemnîndu-l pe cel de lîngă voi să fie corect cu sine și conștiința sa, pentru a-i trage la răspundere pe politicienii pe care i-ați pus în fruntea țării și care vă mint cu nerușinare? Fiindcă ei nu fac nimic pentru progresul României, din cauza lor nu vom ajunge nicicînd în rîndul țărilor civilizate, cu un nivel trai mai bun decît al nostru, cu oameni care au o speranță de viață mai mare decît la noi. Oriunde mergi în țară, n-ai să vezi decît plînset și jale. Iar tu, omule politic, mai lasă minciunile și ai grijă de acest popor, umilit de strategiile impuse de dictatura UE, pentru a ne ,,scăpa” – vezi, Doamne! - de urmele ,,dictaturii comuniste”. Vedem însă că, din păcate, am sărit din lac în puț, scăpînd de dracu’, am dat peste ta-su, tartorul cel mare, care e mai afurisit decît toate dictaturile pe care românii le-au trăit pînă acum.

ION MACHIDON,

directorul revistei ,,Amurg sentimental”