Nostalgia după Ceauşescu

– Vişinescu, de-a dreapta lui Scaraoţchi

– Noua lucrare de doctorat a cărturarului Victor Ponta

– Mihai Şora, la 102 ani

– Cîtă mită a luat Tăriceanu

– Noua Biblie e în curs de apariţie

– Adio, filme!

– Boala procurorilor generali

– Cît a cîştigat Simona Halep

– Pe cine vrea să suprime Liviu Dragnea

– Sfaturile lui Mădălin

– Urmaşii lui Mengele

– Sex pentru reducerea vitezei

– Off, of-shore!

– Litoralul pentru hoţi

– Peste 62% dintre români îl regretă pe Ceauşescu. Cu cît lumea se detaşează de propaganda ostilă acestuia, cu atît personalitatea lui creşte în conştiinţa publică. Primul preşedinte al României este privit cu nostalgie, cu înţelegere, lucrurile greşite pe care le-a făcut sub presiunea evenimentelor istorice pălesc în faţa marilor realizări, fără ghilimele, ale ,,Epocii de aur” făcute de poporul român, bine strunit de Tovarăşul. Pînă la urmă, nostalgia după Ceauşescu este nostalgia după propria identitate, după statutul de om al muncii, fie ea şi socialiste, după tinereţea revoluţionar-erotică, după vremurile de siguranţă, de linişte, după toate lucrurile bune care s-au înfăptuit. Pentru cei mai mulţi dintre românii din clasa muncitoare, vremurile acelea au fost cele mai fericite din existenţa lor. Pentru că atunci existau locuri de muncă pentru toată lumea, absolvenţii facultăţilor aveau repartiţie conform pregătirii profesionale, nefiind nevoiţi să accepte sclavia străinătăţii, tinerii primeau locuinţe gratuite, costul vieţii era relativ ieftin, iar optimismul afişat al preşedintelui te convingea că nu vei rămîne niciodată pe drumuri, că nu eşti singur printre meandrele concretului vieţii. Aceste sînt doar cîteva dintre argumentele acelora care-l regretă pe cumsecadele dictator. Adevărul e că fiecăruia i-a plăcut comunismul, prin prisma experienţei personale. Tot aşa cum alţii l-au urît făţiş, fiindcă nu rezonau cu încălcarea unor drepturi şi libertăţi. Nostalgia după Ceauşescu creşte şi pentru că românii au o slabă memorie a răului, sînt proşti de buni. Amintirile sînt selective, dispar cele rele, le retrăiesc pe cele frumoase. Realitatea incontestabilă este că celor mai mulţi dintre români le-au plăcut comunismul, şi s-ar întoarce la el şi mîine dacă nu le-ar fi lene.

– Un paradox: deşi aleg hoţi şi apatrizi, ba chiar şi derbedei de cea mai joasă speţă, românii vor să fie conduşi de oameni cinstiţi şi patrioţi!

– Sînt fascinat de oamenii care cred necondiţionat în divinitate, fără să cerceteze ce se ascunde în spatele lozincilor. Corneliu Coposu spunea despre torţionarul Vişinescu că ,,numai Dumnezeu are dreptul să-l judece”. Se pare că s-a înşelat, celebrul torţionar, decedat mortal în închisoare la frageda vîrstă de 93 de ani, a ajuns, fără judecată divină, de-a dreapta lui Scaraoţchi.

– În patru ani au fost construiţi trei km de autostradă. Planul cincinal a fost depăşit înainte de termen.

– CCR a declarat neconstituţional Codul Administrativ. Aşa că ales-bules pensiile speciale ale aleşilor locali. Vă daţi seama ce s-ar întîmpla în ţara asta dacă derbedeii de la Palatul Parlamentului ar fi fost lăsaţi de capul lor! – Iohannis îl face infractor pe Dragnea, care, prin interpuşi, îi întoarce complimentul. Numai lume bună în fruntea ţării…

– Protestatarul de serviciu al grupării de umor stradal #rezist se numeşte… Ceauşescu. Omul se manifestă non-stop împotriva mişcării de revoluţie a cadrelor politice şi a legii atracţiei gravitaţionale spre buzunarele infractorilor. Omenirea umană stă cu sufletul la gură să vadă ce se va întîmpla în decembrie, cînd un Tribunal Militar Extraordinar ad-hoc va fi constituit la iniţiativa lui Ion Iliescu, care nu mai ştie demult pe ce lume se află, dar cînd aude de Ceauşescu dă telefon la Moscova ca să ştie tovarăşii ,,cine sîntem şi ce vrem”.

– Victor Ponta vrea să-şi scrie o nouă teză de doctorat cu titlul ştiinţifico-erotic: ,,Liviu Dragnea, penal sau infractor”. Bineînţeles că va fi un plagiat după Iohannis, autorul celebrului best-seller ,,Şontîc, şontîc”.

– Fostul ministru al Educaţiei comuniste, Mihai Şora, a împlinit 102 ani şi are un chef nebun de proteste. Apetitul pentru asemenea acţiuni ştrengăreşti i s-a deschis după ce a împlinit 100 de ani şi a văzut că la mitingurile astea sînt o grămadă de bunăciuni. – Mita pe care a luat-o Tăriceanu din dosarul Microsoft se învîrte, în funcţie de cine mînuieşte titirezul informaţiilor, între 800.000 şi 2.000.000 de euro. Mai ţineţi minte cînd v-am spus că dosarul Microsoft va fi folosit doar în campaniile electorale? Dacă aţi uitat, că vă ştiu slabi la memoria minţii, uite că vă aminteşte măndel. Bine, şi DNA-ul, dar DNA-ul n-are treabă cu politica. Se ocupă doar cu coincidenţele.

– Cică din banii ăia de furat, Călin-file de poveste bănoasă şi-a făcut campanie electorală. Incredibil! Cine s-ar fi gîndit?! Un om aşa de cinstit! Oare nevestele lui (n+1) au ştiut cu cine se mărită, sau au accesat fonduri europene la întîmplare?!

– Pentru că se plictisea la Vatican, Papa Francisc s-a gîndit că n-ar fi rău dacă s-ar renunţa la vechea Biblie, că e cam plicticoasă, şi s-ar edita una mai comercială, cu poze explicite, pe înţelesul majorităţii enoriaşilor. De-un par exampl: ,,Rachela pe înălţimile Golan”, ,,Maria Magdalena în timpul programului”, ,,Iosif şi nevasta faraonului sfidînd sinergia faptelor”, ,,Eva, după căderea frunzei”, ,,Moise reloaded”… Ar fi un best-seller fiindcă, se ştie, o fotografie face cît o mie de cuvinte. Aşteptăm cu nerăbdare şi filmul. Sper că Papa Francisc s-a gîndit şi la asta. Pentru rolul Evei ar fi potrivită Monica Tatoiu, personajul Maria Magdalena l-ar putea juca Maria Grapini, Rachela i s-ar potrivi mănuşă Monicăi Macovei, nevasta faraonului nu poate fi decît Corina Creţu (şi aşa vrea să se mărite), iar Iosif va fi interpretat, în scenele fierbinţi, de Ion Iliescu şi de Colin Powell. Ca să fie toată lumea de la UE mulţumită. Cît despre Moise, cel mai potrivit e Moise Guran, că el a primit pe Muntele Parai cele zece porunci economice de care nu ţine nimeni seama.

– O altă veste cutremurătoare pentru omenirea umană: nu mai ai voie să vezi filme piratate (de parcă pînă acum aveai!)! Potera Internetului a pus geana pe site-urile de profil în urma unor decizii ale mai marilor Europei. Vai şi amar, cu timpul, într-o mie, două de ani, hoţia va fi scoasă în afara legii. Nu în România, nu vă speriaţi!

– Procurorii generali (unii sînt civili) din lumea largă suferă de sindromul pierderii funcţiei. După Augustin Lazăr, lovit la lingurică de Tîndală Tîndărel, Jeff Sessions, procurorul general al SUA, a demisionat, nemaisuportînd bocancul lui Hodoronc-Trump fixat pe grumazul său. Care, hoţoman din fire, îi reproşează că s-a lăsat păcălit de ruşi. Adică vorbeşte de funie în casa spînzuratului. Diferenţa dintre SUA şi România este că acolo anticorpii corupţiei nu-i vor permite hazliului preşedinte să îngenuncheze justiţia. Invers este şi posibil, şi probabil. În schimb, la noi, justiţia a devenit o parodie. Au îngenuncheat-o politicienii, dar şi ei i-a plăcut.

– Două feministe din organizaţia tragi-comico-erotico ,,Famen” au sărit în faţa maşinii lui Trump, care se plimba prin Paris în căutarea timpului pierdut. Cele două fluşturatice erau echipate regulamentar, la bustul gol. Donald a fost dezamăgit. Păi actriţele porno care l-au dat în judecată (ce ironie!) săreau direct pe schimbătorul de viteze. Motivul pentru care s-au dezbrăcat cele două pirande era că vroiau să se mărite. Bine, ele n-au spus chiar aşa, că au absolvit deja şcoala de agăţat milionari bătrîni, dar noi ne-am prins. Că, în definitiv, de ce aruncă o femeie cu sutienul după porumbei şi-ţi sare ţup în faţa maşinii? Numai din cauza încălzirii globale? Hai să fim serioşi!

– În 2018, Simona Halep a cîştigat doar din tenis 7.409.564 de dolari. Bravo ei, onoare muncii, fiecare cent a fost obţinut cu trudă. Să sperăm că 2019 va fi şi mai rodnic, chiar dacă a fost oficializată despărţirea de Darren Cahil, antrenorul care a dus-o în fruntea topului mondial. – După ce i-a trimis la matineu pe Ţuţuianu şi Neacşu, doi dintre contestatarii săi de la vîrful partidului, Dragnea le-ar da cu roatele în sus pe Corina Creţu şi pe Gabriela Vrînceanu-Firea etc. Şi pe sprijinitorul său dintotdeauna, Paul Stănescu, conform principiului aristotelic ,,ţiganul cînd a ajuns împărat întîi pe ta-su l-a spînzurat de limba română”. Dragneo, ce-ai cu oamenii muncii de la oraşe şi sate? Ai grijă, că intelectualii ogoarelor e periculoşi. Oricînd, domnul senator Stănescu te poate călca cu tractorul.

– Juna Gabriela e convinsă că Dragnea vrea s-o suprime. N-a specificat cu ce, însă sursele noastre, aflate într-un loc umbros, în sînul doamnei Firea, au aflat că cele două soluţii luate în calcul sînt portajartierul primului-ministru sau centura de castitate a Bucureştilor. Păi, dacă o lichidează pe distinsa doamnă, cu cine vor mai face terapie sexuală de grup şoferii aflaţi în trafic la ore de vîrf? Cu Mutu? – Mădălin Voicu îi sfătuieşte pe cei şapte copii ai săi să nu fure, să nu mintă, să nu facă prostii. Bravo, Mădăline, dar ce te faci dacă vreunul seamănă cu ta-su? – Mizeria morală din Nesănătate a fost definită de doctoriţa care l-a operat pînă l-a omorît pe acel copilaş la abatorul Sanador: ,,În privat sîntem mult mai atenţi decît la stat”. Pe scurt: operaţia reuşită, pacientul mort. Că dacă nu deceda la privat, la stat şansele erau uriaşe. După cum lesne se poate observa, nu vorbim despre precaritatea dotării spitalelor, despre proasta lor administrare, despre subfinanţare şi crime medicale cu premeditare, ci despre altruismul exercitării actului medical de către specialiştii plătiţi onorabil în ultima vreme. Acum înţelegem de ce între spitalele româneşti şi lagărele de exterminare unde experimenta Mengele nu există nici o diferenţă. Ce naiba se întîmplă cu societatea românească de s-a dezumanizat în aşa hal? Ce se întîmplă cu noi, românii, de acceptăm să fim călcaţi în picioare de toate scursurile, de ne lăsăm cotropiţi de toată mizeria lumii? Sistemul sanitar e doar o parte a programului de exterminare a poporului român. Care, însă, e mai eficient decît toate celelalte. Plutoanele de execuţie sînt formate din doctorii fără scrupul făcuţi la apelul bocancilor. – Un primar din statul american Florida i-a cerut unei femei să facă sex cu el dacă vrea să-i monteze pe strada pe care locuia semne de circulaţie de reducere a vitezei. Ce noroc pe Gabriela că n-are asemenea probleme de circulaţie! Cît despre sex, voluntară cum îi e firea, face ce-i zice primarul. – Pînă şi Gigi Becali s-a prins: ,,Asta-i meteahna noastră, nu avem inteligenţă!”. Ce om perspicace! Dar care or fi ceilalţi lipsiţi de inteligenţă? – Un sătmărean a fost prins conducînd fără permis. Nimic extraordinar, e sportul nostru naţional, numai că omul, în vîrstă de 48 de ani, face chestia asta de trei decenii, perioadă în care n-a avut evenimente rutiere şi nu a fost prins de miliţie. Rămîne de apreciat că omul a respectat vîrsta legală pentru a conduce un autoturism. Celelalte amănunte birocratice l-au lăsat rece. – Prin aşa-zisa lege off-shore, concesionarii străini halesc friptura resurselor de hidrocarburi din platforma Mării Negre, iar statul român roade osul. Off-ofshore, mult mi-e drag şi mult mi-e dor, în fund să-i dau un picior, întîiului trădător… Care-i ăla? Ia mai puneţi mîna pe cartea de istorie necenzurată a românilor, prea vreţi să vă dau mură-n gură. – ,,Din 1465, Chilia ajunge în gheara lui Ştefan cel Mare, pînă în 1484 cînd o înhaţă turcii. Restul Dobrogei îl preluaseră încă din 1417, în urma unor negocieri cu săbiile pe masă, cu Mircea, dar, la început, nu se prea omorau cu administrarea ei, ceea ce-l face pe Mihail I (1418-1420), fiul şi urmaşul lui ăl Bătrîn, să se laude că-i tot a lui. Acu eu nu-mi dau seama dacă paşa de la Silistra nu l-a auzit sau s-a făcut că nu-l aude, cert este că Dobrogea trecuse sub jurisdicţia lui, unde va sta 361 de ani. Cam naşpa. Dar la plajă au continuat să vină puhoaie de turişti, inclusiv români împrăştiaţi prin toată Peninsula Balcanică, în adevărate insuliţe de latinitate scăldate de-o mare slavă destul de turbulentă. Tot anul se ocupau cu păstoritul, cu transhumanţa, aşa că binemeritau şi ei două-trei săptămîni de toxiinfecţie alimentară luată pe bani grei direct de pe buza mării de la dughenele care se topesc de căldură odată cu turiştii. Cînd îi vedeau cum vin ca mieii la tăiere, şmecherii de litoral, cu şepci de marinari scăpaţi din naufragii îngrozitoare, în bermude fosforescente şi cu definitorii papuci de plastic, aduşi de negustorii pechinezi, îşi dădeau coate: «- Au venit ciobanii! Hai să-i mulgem!». Şi cît ai zice peşte se apucau de treabă. În Secolul al XV-lea asta nu era neapărat o ironie fiindcă, în Balcani, termenul de valah devenise sinonim cu cel de păstor, ceea ce unora li s-ar părea jignitor în zilele noastre, cu excepţia notabilă a marelui scriitor pe pereţi Gheorghe Becali, fost Gigi Becali pe vremea cînd se ocupa doar cu coditul oilor iar scrierea cărţilor o considera o boală ruşinoasă. Ce era nasol pentru localnici era că nu prea aveau curajul să fure de la valahii balcanici, că aveau nişte cutume nasoale. O lege nescrisă de-a lor, dar desenată ulterior, zicea că dacă ai haşpit un bou sau un cal, trebuie să dai înapoi şase bucăţi, ca să te înveţi minte. Şi, evident, n-aveau de unde. Dacă boi se mai găseau, îndeosebi în grajdurile Parlamentului, cai chiar n-aveau de unde, aşa că mai bine se astîmpărau. În timpurile noastre societatea a evoluat iar criteriile de valorizare sînt mult mai complexe. Dacă furi un singur bou eşti considerat un prost, dacă şmangleşti şase eşti promovat consilier local, iar de la un milion de euro în sus intri şi tu în rîndul lumii, poţi deveni consilier al consilierului portarului unui Consiliu Judeţean al cărui preşedinte trage la aghioase la semafor din cauza oboselii care l-a doborît, în timp ce se apleca asupra problemelor litoralului, împreună cu Johnny Walker, credinciosul lui sfetnic. În plus, dacă furi pe litoral, indiferent prin ce metodă, devii cetăţean de onoare al oraşului de baştină, ţi se face statuie, că duci mai departe tradiţia multiseculară. Dacă te pune naiba şi nu şterpeleşti nimic, eşti exclus din comunitate fiindcă pui în pericol principalul mod de existenţă al devoratorilor de turişti. Şi asta în fericitul şi puţin probabilul caz că n-ai fost ars pe rug, după ce mai întîi ai fost jupuit de viu şi tras temeinic în ţeapă…”. – Promouşăn: Hai că v-am dus şi la mare, e timpul să mai şi muncim. În capitolul următor o să aflaţi ce naiba s-a întîmplat cu Valahia după ce Mihai Viteazul şi-a pierdut capul, taman la 1601, după cum am anticipat cu o precizie de orologiu, încă de pe vremea cînd mă jucam de-a dacii şi romanii prin ţărîna curţii domneşti de la Şuchea.

CONTELE DE MONTE-CRISTO