În ultimele luni, știrile despre coro­na­virus nu au dispărut, ci s-au transformat într-un zgomot pe fundal – au fost smulse din cîmpul informațional de rapoartele din Ucraina, știrile despre introducerea de noi sancțiuni și declarațiile dure oferite de către oficialii din Rusia şi din Occident. Între timp, virusul nu a dispărut: încă infectează mii de oameni din întreaga lume în fiecare zi, deși OMS spune că, în luna septembrie, rata mortalității cauzate de coronavirus a scăzut la cote minime record în istoria pandemiei.
Vom avea o toamnă liniștită?
În ultimii doi ani, debutul toamnei a fost însoțit de o creștere bruscă a incidenței COVID-19. Cu cît era mai frig afară, cu atît oamenii petreceau mai mult timp în interior, ceea ce înseamnă, automat, că s-au expus unui risc mai mare de a se infecta. Tot în toamnă, copiii din toate colțurile lumii se întorc la școală și, împreună cu rechizite și manuale, aduc și virusul cu ei, iar în sezonul rece, semnele primare ale coronavirusului pot fi ușor confundate cu o răceală sezonieră. Cu cît erau raportați mai mulți oameni infectați, cu atît virusul se adapta mai repede la purtător și, astfel, au apărut noi mutații și tulpini. În 2020 și 2021, combinația acestor factori a creat o „furtună mediatică”, iar valurile de Covid au devenit mai periculoase.
În urmă cu cîteva luni, epidemiologii și oficialii OMS și-au exprimat teama că un scenariu similar se va repeta în această toamnă, dar la începutul lunii septembrie prognozele au devenit mai optimiste. Este posibil ca majoritatea țărilor să poată sărbători în siguranță Crăciunul și Anul Nou pentru prima dată de la începutul pandemiei. Există mai multe motive pentru a crede asta, dar principalul este că cea mai comună tulpină – omicron – este mult mai puțin periculoasă decît primele variații ale virusului, care au dus la o mortalitate ridicată în rîndul bolnavilor, a spus Ian Jones, profesor de virologie la Universitatea Reading din Marea Britanie. „Acesta este un alt virus. Avînd în vedere imunitatea actuală a populației, amenințarea cu o evoluție severă a Covid-19 este mult mai mică”, a declarat acesta. Simptomele acestei noi tulpini sînt mult mai ușor de tolerat decît, de exemplu, cele ale variantei delta. În ultimele luni, imunitatea naturală a crescut în multe țări, dar din păcate nu este atît de puternică și nu exclude reinfecția, avertizează virologii. Pentru a crește eficacitatea, vaccinurile existente sînt adaptate pentru omicron: medicamentele actualizate Pfizer și Moderna au intrat deja în circulație, iar dezvoltatorii ruși au pregătit și o nouă versiune a Sputnik V.
Cu toate acestea, optimismul poate fi prematur. Odată cu începerea vaccinării în masă la începutul primăverii anului 2021, părea că pandemia era pe cale să se încheie, dar răspîndirea rapidă a tulpinii delta a eliminat orice speranță: multe țări au fost nevoite să reintroducă măsuri stricte de carantină chiar și pentru cetățenii vaccinați.
Au trecut șase luni, iar delta a fost înlocuită de omicron: noua versiune a virusului, descoperită pentru prima dată în Africa de Sud, avea 50 de mutații neînregistrate anterior, iar oamenii de știință încă nu au ajuns la o concluzie fără echivoc asupra modului în care a fost posibil acest lucru. Pe măsură ce omicronul s-a răspîndit, au apărut simultan mai multe subspecii, iar acum lumea este dominată de BA.4 și BA.5 – variante mai infecțioase și mai rezistente la vaccinuri, dar în același timp mai puțin probabil să provoace o evoluție severă a bolii.
De data aceasta, pericolul este același: apariția unei noi tulpini, împotriva căreia imunitatea naturală „post-omicron” va fi inutilă, iar cele mai recente versiuni de vaccinuri sînt mai puțin eficiente. Comisia Europeană se teme că un posibil salt al incidenței în timpul iernii și o relaxare a restricțiilor de carantină ar putea „deschide porțile” Europei pentru soiuri mai contagioase sau mai letale de coronavirus. Cu toate acestea, potrivit lui Ian Jones, evoluția către o mai mare contagiozitate este o caracteristică a virușilor. „Cu cît virusul este mai contagios, cu atît este mai puțin mortal: afectează căile respiratorii superioare, de unde este mai ușor să se transmită la noi purtători, și nu la cele inferioare, unde infecția poate duce la dezvoltarea pneumoniei”, a explicat virusologul într-un comentariu pentru presa internațională. Dacă nu apar noi mutații ale coronavirusului, atunci pînă la sfîrșitul anului numărul de infecții se va stabiliza sau chiar va scădea complet, prevăd oamenii de știință.
Linia de finish
Cînd Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat pandemia de coronavirus în urmă cu doi ani și jumătate, majoritatea țărilor erau complet nepregătite pentru aceasta. Nu existau medicamente, protocoale de tratament, vaccinuri pentru noua boală. Fiecare individ era pe cont propriu: în timp ce unele țări au reușit să stabilească sisteme întregi de urmărire a cazurilor noi, altele nu au avut resursele necesare pentru a testa nici măcar pacienții cu simptome severe.
Acum, nu numai că virusul în sine este mai puțin periculos, dar medicii sînt mult mai bine pregătiți și echipați pentru a trata acei pacienți la care boala este mai gravă. În acest sens, măsurile de carantină au fost relaxate semnificativ în aproape toate țările, chiar și în Australia și Noua Zeelandă, anterior destul de radicale. Blocajele în masă persistă doar în China, care aderă neîncetat la o strategie de „toleranță zero” pentru Covid-19: un focar minor este suficient pentru a carantina toți locuitorii metropolelor din republică. Cu toate acestea, această abordare ridică din ce în ce mai multe semne de întrebare: autoritățile chineze reușesc să evite o mortalitate ridicată, dar blocajele au lovit puternic economia țării. Potrivit unor previziuni, PIB-ul Chinei ar putea scădea sub trei procente în acest an.
În restul lumii, viața revine treptat la normal: restricțiile stricte de carantină au fost înlocuite cu măsuri direcționate, țările și-au redeschis granițele, iar purtarea măștilor a devenit recomandată, nu strict obligatorie. Toate acestea ne fac să ne întrebăm: este timpul să declarăm sfîrșitul pandemiei? După cum explică Ian Jones, o pandemie implică răspîndirea virusului în întreaga lume, adică o „panepidemie”, iar din punct de vedere tehnic aceasta nu s-a încheiat încă. „Coronavirusul nu va dispărea, dar la un moment dat incidența va scădea la un asemenea nivel încît va fi considerată o infecție sezonieră endemică”, a explicat virusologul.
OMS consideră că acest moment poate veni foarte curînd. În prima săptămînă a lunii septembrie, numărul deceselor cauzate de Covid-19 a scăzut la un nivel record, din martie 2020, cînd a fost declarată pandemia. Potrivit directorului OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, lumea este cît mai aproape de sfîrșitul pandemiei – finalul mult așteptat este deja la orizont. Dar el a avertizat imediat că este prea devreme pentru a ne relaxa. „Un alergător de maraton nu se oprește cînd iese la vedere linia de sosire. Aleargă cu toată puterea lui, cu toată energia rămasă. Deci trebuie să ne pregătim. Sîntem deja la linia de sosire. Sîntem într-o poziție cîștigătoare, dar acum nu ar fi oportun să lăsăm garda jos”, consideră Tedros Adhanom Ghebreyesus, director general al Organizației Mondiale a Sănătății. Dar tentația de a face asta este mare: în cei doi ani și jumătate de pandemie, mulți oameni pur și simplu s-au săturat de restricții, recomandări și știri alarmiste. Acest fapt se observă în toate regiunile lumii.
Între timp, deși virusul a devenit mai puțin periculos ca urmare a numeroaselor mutații, el rămîne totuși mortal: mulți oameni mor din cauza acestuia mai degrabă decît din cauza gripei. De exemplu, în SUA, între 12 și 50 de mii de oameni mor în fiecare an din cauza gripei; aproape 15.000 de americani au murit din cauza coronavirusului numai în august. Cu toate acestea, din ce în ce mai puțini oameni solicită revaccinarea. De exemplu, în Țările de Jos, jumătate din populația adultă a refuzat să fie revaccinată. În Statele Unite, doar 48% din populația vaccinată a solicitat prima doză de rapel, deși a doua revaccinare împotriva omicronului este deja în curs. În Africa, situația este încă deplorabilă: într-un număr de țări de pe continent, mai puțin de 20% din populație a primit vaccinare primară (și, de exemplu, în Republica Democrată Congo, doar 3%). În același timp, cercetătorii americani au ajuns la concluzia că, după numai cinci luni de la revaccinare, eficacitatea serului este de doar 19%. Prin urmare, acum, la această linie de sosire despre care a vorbit șeful OMS, oficialii și medicii trebuie să elaboreze un program de vaccinare competent și să găsească o modalitate de a implica populația, prin analogie cu vaccinarea anuală împotriva gripei.
De asemenea, este important ca oamenii de știință să înțeleagă de unde a venit coronavirusul. Inițial, în rîndul oamenilor de știință a dominat punctul de vedere potrivit căruia pandemia a apărut ca urmare a unei tranziții interspecii – adică transmiterea de la un animal la o persoană, dar în ultimele luni tot mai mulți experți sînt tentați să creadă că virusul ar fi putut „scăpa din eprubetă”: în Wuhan, unde s-a înregistrat un focar de infecție, există un mare laborator unde au fost studiați agenți patogeni periculoși, inclusiv cei din familia coronavirusului. În septembrie, respectatul jurnal medical The Lancet a publicat un raport care sugerează că scurgerea ar fi putut proveni de la laboratoare americane.
În plus, oficialii și epidemiologii vor trebui să lucreze serios pentru a se pregăti mai bine pentru o nouă pandemie. Potrivit unor experți, omenirea s-ar putea confrunta cu un asemenea eveniment mult mai devreme decît ne-am dori. Șase din zece boli infecțioase care afectează oamenii sînt inițial de origine animală. Potrivit oamenilor de știință, încălzirea globală poate duce la răspîndirea a mii de noi viruși în rîndul animalelor, iar în următorii 50 de ani unul dintre ei se poate transmite de la animal la om și se poate răspîndi rapid în întreaga lume. Așa că este posibil să ne luăm rămas bun de la mască și de la izolare doar pentru o scurtă perioadă.
N.K.