* S-a rezolvat. Nu se poate. Aceasta este concluzia la care s-a ajuns după discuţiile protestatarilor din agricultură. Aceştia s-au întîlnit duminică cu Marcel Boloş, care, deşi a acceptat șase dintre revendicări, a menţionat că va trebui să discute totuşi cu Comisia Europeană. Luni au avut loc noi proteste în care oamenii şi-au strigat nemulţumirile faţă de accizele mari la motorină, preţurile RCA, dar şi schimbările legislative care le pun pe butuci afacerile. „Declarăm că nu s-a ajuns la nici un acord, motivînd legislația europeană. Nu s-au găsit soluții pentru reducerea cheltuielilor bugetare în toate domeniile. Protestul va continua la nesfîrșit pînă cînd autorităţile vor înţelege că neputinţa lor de a gestiona o ţară este reală. Totul se motivează pe Comisia Europeană, PNRR”, a declarat Dănuț Andruș, unul dintre liderii protes­tatarilor, la ieșirea de la discuțiile de la Ministerul Finanțelor. Sindicatul Europol a susținut duminică seara tîrziu că „politicienii” au pus polițiștii și jandarmii să oprească prin orice mijloace fermierii și transportatorii să intre în București și să îi împiedice să blocheze drumurile publice. „Coaliției de guver­nămînt îi este frică de democrație” și se folosește de oamenii legii pentru a intimida, au mai susținut reprezentanții polițiștilor. * Hamas a distribuit duminică o înregistrare video în care apar trei ostatici israelieni în Gaza şi în care aceştia îndeamnă guvernul lor să oprească ofensiva împotriva grupării islamiste palestiniene şi să obţină eliberarea lor, în timp ce ambele părţi au marcat cea de-a 100-a zi de război, relatează Reuters. Hamas a precizat duminică faptul că a pierdut contactul cu unii ostatici în timp ce forţele israeliene au bombardat Gaza, menţionînd că este posibil ca aceştia să fi fost ucişi în acest proces. La începutul războiului, a ameninţat, de asemenea, că va executa ostaticii ca represalii la loviturile militare israeliene. Oficialii israelieni au refuzat, în general, să răspundă la mesajele publice ale Hamas cu privire la ostatici, considerîndu-le război psihologic. Dar Israelul a precizat, de asemenea, că este conştient de riscurile pe care le presupune ofensiva sa pentru ostatici şi că îşi ia măsuri de precauţie. „Operaţiunea militară necesită timp. Ea ne obligă să fim precişi şi o adaptăm în funcţie de ameninţări şi de ostaticii care se află pe teren”, a declarat duminică purtătorul de cuvînt al şefului forţelor armate, contraamiralul Daniel Hagari. * Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, președintele francez, Emmanuel Macron, și lideri cheie din Orientul Mijlociu vor participa la Forumul Economic Mondial (WEF) de săptămîna viitoare. Pe agenda elitei economice mondiale se află războaiele din Gaza și Ucraina. Cea de-a 54-a reuniune anuală a WEF din stațiunea de schi elvețiană Davos va avea loc în cel mai complicat context geopolitic al său de pînă acum, a declarat președintele acesteia, Borge Brende. O sesiune cheie cu ușile închise care va aborda acest lucru va fi condusă de directorii executivi ai băncii britanice Barclays și asigurătorului de viață canadian Manulife Financial Corp, potrivit unei copii a agendei obținute de Reuters. „Ne vom asigura că reunim oamenii potriviți pentru a vedea cum putem rezolva problemele din această lume foarte provocatoare”, au declarat oficialii.  Blinken și Sullivan se vor alătura părților direct interesate de conflictul din Gaza, inclusiv liderilor din Qatar și Emiratele Arabe Unite – care s-au afirmat ca agenți de putere în Orientul Mijlociu – și președintelui Israelului, Isaac Herzog. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, și peste 40 de miniștri de externe vor fi, de asemenea, la fața locului, au spus organizatorii. Emmanuel Macron este de așteptat să țină un discurs despre rolul Franței în viitorul Europei, în timp ce președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se va adresa forumului, au declarat organizatorii. Războiul din Ucraina a dominat ultimele două întîlniri ale WEF și, în timp ce președintele Volodimir Zelenski este așteptat să țină din nou un discurs, nu este clar dacă la eveniment vor participa oficiali ruși. China, un aliat esențial al președintelui rus Vladimir Putin, îl va trimite în Elveția pe premierul Li Qiang, cel mai înalt oficial chinez. Președintele Xi Jinping n-a mai participat la forumul de la Davos din 2017. Orga­nizatorii WEF au mai anunțat, de asemenea, parti­ciparea la reuniune a liderilor cheie din Sudul Global. Preşedinţia ucraineană a anunţat că Ucraina a început, la Davos, negocierile cu România în vederea încheierii unui acord bilateral de securitate. La negocieri participă şeful de cabinet al preşedintelui Ucrainei, Andriy Yermak, şi secretarul de stat din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României, Iulian Fota. România a devenit cea de-a 9-a ţară care a iniţiat discuţii bilaterale de securitate cu Ucraina şi a afirmat încă o dată sprijinul său nemijlocit pentru independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei, precum şi pentru parcursul său european şi euroatlantic. * Șeful diplomaţiei chineze, Wang Yi, a avertizat că orice pas către independenţa Taiwanului va fi „sever pedepsit”, după ce alegătorii taiwanezi l-au ales preşedinte pe candidatul pro-suveranitate Lai Ching-te, relatează Agerpres. Alegătorii din insula autonomă, revendicată de China, au ignorat avertismentele Beijingului acordînd o victorie largă acestui candidat, descris de Partidul Comunist Chinez drept un separatist periculos. „Dacă cineva de pe Insula Taiwan intenţionează să se îndrepte spre independenţă, ei (...) vor încerca să împartă teritoriul chinez şi cu siguranţă vor fi aspru pedepsiţi de Istorie şi lege”, a declarat Wang Yi în cadrul unei conferinţe de presă comune cu omologul său egiptean Sameh Shoukry, la Cairo. Wang Yi a mai spus că „indiferent de rezultatele alegerilor, ei nu pot schimba faptul fundamental că nu există decît o singură Chină şi că Taiwanul face parte din ea. Taiwanul nu a fost niciodată o ţară. Nu a fost în trecut şi cu siguranţă nu va fi în viitor”, a spus el. Taiwanul a cerut duminică Chinei „să respecte rezultatele alegerilor prezidenţiale” cîştigate în ajun de Lai Ching-te, care a promis că va proteja insula de „ameninţările şi intimidarea” venite din partea Beijingului. Preşedintele ales al Taiwanului, Lai Ching-te (64 de ani), reprezentantul Partidului Democrat Progresist (DPP), a promis sîmbătă, în faţa susţinătorilor săi, să protejeze insula de ameninţările şi intimidările din partea Chinei, după ce Beijingul a transmis după scrutinul prezidenţial şi parlamentar desfăşurat sîmbătă că reunificarea este inevitabilă.
* Frederik al X-lea a devenit duminică, 14 ianuarie, rege al Regatului Danemarcei, succedîndu-i mamei sale, regina Margrethe a II-a, care a abdicat după exact 52 de ani de domnie, transmite Agerpres. Aproximativ o sută de mii de danezi au sărbătorit evenimentul în capitala Copenhaga. Numeroşi locuitori din toată Danemarca s-au adunat duminică în capitală, semn al popularităţii uriaşe de care se bucură monarhia. Frederik al X-lea este căsătorit cu australianca Mary Elizabeth Donaldson, care a devenit regină consoartă. Noul cuplu regal danez preia tronul într-un moment marcat de o uriaşă susţinere publică şi de entuziasm pentru monarhie. Cel mai recent sondaj realizat după ce regina a anunţat că va abdica a indicat că 82% dintre danezi se aşteaptă ca Frederik să se descurce bine sau foarte bine în noul său rol, în timp ce 86% au declarat acelaşi lucru despre Mary, în postura de regină consoartă. * Într-un document secret, Ministerul german al Apărării descrie în mod realist și cu detalii șocante „calea spre conflict”, cu alte cuvinte, începutul unui război între Rusia și NATO. Jurnaliștii de la Bild au publicat acest scenariu, care arată că începutul războiului va fi în februarie 2024, iar Rusia va încerca să profite de faptul că în toată lumea este un an electoral. Printre punctele specificate în Plan și prezentate de publicația Bild, amintim următoarele: documentul secret al Bundeswehr „Apărarea colec­tivă 2025” ia în considerare începutul conflictului în februarie 2024; Rusia lansează un nou val de mobilizare și înrolează încă 200.000 de persoane în armată, apoi, Kremlinul începe o ofensivă de pri­măvară pe scară largă, pe fondul unui sprijin insuficient din partea Occidentului pentru Ucraina; ofensiva rusă va reuși pînă în iunie 2024 și va împinge armata ucraineană înapoi; Rusia va provoca o agresiune împotriva minorităților etnice rusești din Estonia, Letonia și Lituania; au loc confruntări, pe care Rusia le folosește ca pretext pentru a începe exercițiul masiv West 2024, care implică 50.000 de soldați în vestul Rusiei și în Belarus, începînd cu luna septembrie a acestui an; chiar în momentul în care SUA sînt paralizate după alegeri, Rusia repetă algoritmul intervenției în estul Ucrainei din 2014 pe teritoriul NATO, și asta în scenariul exercițiilor Bundeswehr; în ianuarie 2025, va avea loc o reuniune specială a Consiliului NATO, la care Polonia și statele baltice raportează despre amenințarea crescîndă din partea Rusiei; Rusia folosește propa­ganda pentru a genera o diversiune și, sub pretextul amenințării NATO, deplasează trupe suplimentare în țările baltice și în Belarus, în special în martie 2025. Bild este aceeași publicație care a publicat prima dată o hartă a atacului Rusiei asupra Ucrainei, cu mult înainte de începerea războiului, indicînd inclusiv direcțiile de atac. * În ultimele săptămîni, Statele Unite au înre­gistrat o expansiune surprinzătoare, dar semnificativă, nu pe teritoriul continental, ci în cel oceanic. Teritoriul național s-a extins cu 1 milion de kilometri pătrați, depășind chiar și suprafața Spaniei. Prin urmare, harta Statelor Unite ale Americii suferă o modificare semnificativă, informează IFL Science. Această expansiune, însă, nu a fost propulsată de fenomene geologice sau de cuceriri militare, ci de o mișcare strategică de a-și afirma controlul asupra platformei continentale extinse (ECS), semnificînd un nou capitol în ambițiile maritime ale națiunii. Departa­mentul de Stat al SUA, în anunțarea noilor coordonate geografice, a subliniat cele șapte zone offshore în care Statele Unite își revendică acum ECS: Arctica, Atlanticul (coasta de est), Marea Bering, Pacificul (coasta de vest), Insulele Mariane și două zone în Golful Mexic. Această extindere vastă, care acoperă o suprafață de două ori mai mare decît Spania, are implicații imediate asupra managementului resur­selor, securității și poziției geopolitice a națiunii. Mead Treadwell, fost loco­tenent guvernator al Alaska și președinte al Comisiei de Cercetare Arctică din SUA, a subliniat enormitatea acestei expansiuni, afirmînd că „America este mai mare decît a fost ieri”. Această extindere nu se referă doar la revendicări teritoriale; are implicații semnificative pentru securitatea națiunii și influența globală. * Cei mai bogați cinci oameni din lume și-au dublat averile, ajungînd la 869 de miliarde de dolari (681,5 miliarde de lire sterline) din 2020, în timp ce cei mai săraci – 60% din populație –  aproape 5 miliarde de oameni, au pierdut bani. Detaliile apar într-un raport realizat de Oxfam, în contextul în care cei mai bogați oameni din lume s-au reunit începînd de luni la Davos, în Elveția, pentru reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial, care adună lideri politici, directori de corporații și oameni bogați. Potrivit raportului, este probabil ca decalajul uriaș dintre bogați și săraci să se accentueze și să ducă la încoronarea primului miliardar din lume în decurs de un deceniu. În același timp, raportul avertizează că, dacă tendințele actuale continuă, sărăcia mondială nu va fi eradicată decît peste 229 de ani. Subliniind o creștere dramatică a inegalității de la pandemia Covid, Oxfam a afirmat că miliardarii lumii sînt mai bogați cu 3,3 miliarde de dolari (2,6 miliarde de lire sterline) decît în 2020, iar averea lor a crescut de trei ori mai repede decît rata inflației.
R.M.