● Turcia a acuzat mai multe ţări membre ale NATO că doresc să prelungească războiul din Ucraina şi că vor să saboteze acordul dintre Moscova şi Kiev privind exportul cerealelor ucrainene şi al îngrăşămintelor ruseşti, relatează Agerpres. „Există în Occident mai multe ţări care doresc ca războiul să continue (în Ucraina). Sînt state membre ale NATO. Nu spun Statele Unite, spun state membre (ale NATO). Sînt de asemenea state care doresc să saboteze acordul asupra cerealelor”, a afirmat ministrul turc de Externe Mevlut Cavusoglu într-un interviu acordat postului turc Haber Global. Mevlut Cavusoglu a refuzat să precizeze ţările la care se referă, dar a insistat că nu include şi SUA în rîndul acestora. ● Seceta din Europa „pare să fie cea mai gravă înregistrată în ultimii cel puţin 500 de ani” – asta se afirmă într-o declarație făcută săptămîna trecută de oficialii Comisiei Europene. Autorii unui raport afirmă că, pînă în data de 10 august a.c., 47% din teritoriul Europei a atins un nivel de alertă pentru secetă, în timp ce 17% dintre regiunile monitorizate se află sub incidenţa unei alerte de nivel maximal. Seceta a redus substanţial randamentele culturilor agricole de vară, cele de porumb, soia şi floarea soarelui fiind cele mai afectate, au precizat autorii raportului care listează peste 12 ţări în care riscul de secetă a crescut, inclusiv Germania, Franţa şi Regatul Unit. Oamenii de ştiinţă prognozează că vremea mai caldă şi mai uscată decît normalul va continua să se manifeste cel mai probabil pînă în luna noiembrie în vestul regiunii euro-mediteraneene.
● La 6 luni de la începutul războiului din Ucraina a fost publicat primul raport oficial care consemnează pierderile suferite de ambele tabere. Rusia ar fi pierdut pînă acum în Ucraina peste 45.000 de militari. La pachet cu pierderile umane vin și cele ale tehnicii militare: aproape 2.000 de tancuri, peste 4.200 de blindate, și aproape 500 de avioane și elicoptere de luptă. Cifrele prezentate de Ucraina nu pot fi verificate independent, în condițiile date, și trebuie privite cu un grad de scepticism. În ultimul său bilanț publicat miercuri, Rusia spune că, în total, de la debutul „operațiunii militare speciale”, forțele sale ar fi reușit să distrugă în Ucraina: 1.803 vehicule aeriene fără pilot, 268 de avioane (notă: Ucraina la începutul războiului avea pe hîrtie un maxim de 165 de avioane militare), 5.034 de unități de vehicule militare speciale printre multe altele. Nici datele prezentate de Rusia nu pot fi confirmate independent. ● Japonia ia în considerare construirea de reactoare nucleare de generație nouă și repornirea centralelor inactive într-o schimbare majoră de politică, la 11 ani după ce tripla criză de la centrala nucleară Fukushima Daiichi a zguduit dependența țării de energia atomică. Prim-ministrul țării, Fumio Kishida, a declarat că a îndrumat o comisie guvernamentală să analizeze modul în care „reactoarele nucleare de generație nouă, echipate cu noi mecanisme de siguranță” ar putea fi folosite pentru a ajuta Japonia să-și atingă obiectivul de neutralitate privind carbonul pînă în 2050. ● Cer­cetătorii au descoperit o planetă care seamănă cu lumea postapocaliptică din „Waterworld”, filmul din 1995 cu Kevin Costner, complet acoperită de apă. Planeta, aflată la 100 de ani lumină faţă de Pămînt, este mai mare decît Pămîntul şi este la o distanţă suficient de sigură faţă de steaua sa pentru a asigura condiţii propice vieţii. Planeta se numeşte TOI-1452b şi orbitează una dintre cele două stele mici dintr-un sistem binar din Constelaţia Draco. Echipa de cercetare a fost condusă de Charles Cadieux, student doctorand la Universitatea din Montreal, iar planeta a fost găsită cu telescopul TESS, al NASA. „Sînt extrem de mîndru de această descoperire, deoarece arată cît de bine calibrate sînt instrumentele noastre, dar şi ce echipă avem”, a declarat şi René Doyon, profesor la Universitatea din Montreal, citat de Daily Mail. ● În timp ce costurile energetice ale Europei cresc vertiginos, Rusia arde în gol cantități mari de gaze naturale, potrivit unei analize citate de BBC News. Experții spun că, în condiții normale, gazul ar fi fost exportat în Germania. Aceștia afirmă că uzina de lîngă granița cu Finlanda arde în fiecare zi o cantitate de gaz estimată la 10 milioane de dolari. Analiza efectuată de Rystad Energy indică faptul că aproximativ 4,34 milioane de metri cubi de gaz sînt arși zilnic prin flacără deschisă, direct în atmosferă. Această ardere în gol a gazului a început în luna iunie, cînd cercetătorii au observat o creștere semnificativă a căldurii emanate de această instalație. Mark Davis, directorul executiv al Capterio, spune că arderea nu este accidentală și că este mai degrabă o decizie deliberată luată din motive operaționale. ● Directorul Poștei Române, liberalul Valentin Ștefan, a lansat recent în spațiul public informația că a venit vremea ca, dincolo de codurile poștale împărțite geografic, „fiecare persoană să aibă propriul cod poștal şi indiferent unde se găseşte persoana respectivă poştaşul să îl găsească şi să îi ducă coletul, dacă optează pentru genul ăsta de livrare”. Cum asta? Răspunsurile oferite de reprezentanții instituției sînt departe de a limpezi lucrurile. Poșta ar vrea să aloce fiecărui client un cod unic digital, așa cum fac companiile de utilități spre exemplu (acel cod client), cod care să conțină numele, prenumele și adresa de corespondență. Alocarea acestui cod va fi opțională. La ce bun, însă? Pentru a funcționa, ar trebui ca măcar destinatarul unui plic sau colet să dețină un cod poștal personal. Poșta spune că „un client nu va mai avea nevoie să își scrie pe plic sau pe colet numele cu adresa pe corespondenţă”. Asta poate dacă este expeditor și deține la rîndul său un cod poștal personal. În acest caz, tot ar trebui să se prezinte fizic într-un oficiu poștal pentru a livra coletul și tot ar trebui să completeze ceva. Ce? Probabil acest cod, care nu știm cum va arăta pentru că totul e la stadiul de idee. ● Marea editură de cărți pentru copii, Ravensburger, retrage din librăriile germane noile cărți ,,Winnetou”, care îl au ca personaj principal pe eroul cu același nume, un amerinidian portretizat la final de Secol XIX de romancierul Karl May și arhicunoscut în Germania. Decizia editurii de a nu le mai pune în vînzare a fost luată din cauza ,,numeroaselor reacții negative”. Criticii noilor volume consideră că tot ceea ce a încercat autorul să descrie este o minciună, pentru că ,,se ignoră genocidul indigenilor americani și distrugerea habitatului lor”. Patronul editurii a dat asigurări că ,,nu am avut niciodată intenția de a răni pe cineva“, explicînd că scrierile transmit ,,un imaginar romanțat și clișeic”, fără nici o legătură cu istoria devărată a ,,opresiunii popoarelor indigene”. După cum notează The Guardian, Karl May, creatorul romanelor, care a murit în 1912, a înregistrat un uriaș succes editorial, fiind considerat primul autor de bestselleruri din lumea vorbitoare de limbă germană. Publicația britanică mai precizează că ,,romanele cu Winnetou au fost atît de populare încît naziștii nu le-au interzis, în ciuda reticențelor legate de modul în care erau văzute ca fiind în contradicție cu idealurile lor rasiale, prin faptul că era acolo o prietenie cu o persoană de culoare. Chiar și Adolf Hitler ar fi fost un fan”, mai punctează publicația britanică. ● Războiul care se desfășoară de șase luni în Ucraina rămîne o prioritate de politică externă pentru Uniunea Europeană, urmînd ca marți, 30 august, miniștrii de Externe din cadrul blocului comunitar să discute despre o propunere de interzicere a acordării de vize pentru cetățenii ruși. Cehia, care deține în prezent președinția rotativă a UE, susține măsura interdicției acordării de vize la nivelul UE pentru turiștii ruși, idee susținută în principal de țările baltice. Germania și alte state membre, precum și Josep Borrell, șeful pentru politică externă și securitate al blocului comunitar, resping un astfel de demers, argumentînd că o astfel de măsură ar putea încălca regulile UE și ar putea întrerupe căile de evacuare pentru dizidenții ruși. Ministrul lituanian de Externe, Gabrielius Landsbergis, a declarat că Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și Finlanda, țări care au toate graniță cu Rusia, ar putea acționa individual pentru a bloca turiștii, dacă UE nu este de acord cu o interdicție la nivelul întregii uniuni. În România, liderii a trei partide din opoziție, respectiv Cătălin Drulă (USR), Ludovic Orban (Forța Dreptei) și Eugen Tomac (PMP) i-au adresat premierului Nicolae Ciucă o scrisoare deschisă, prin care îi cer să refuze acordarea de vize turistice cetățenilor ruși și să susțină o astfel de măsură și la nivelul UE.
R.M.