„România, raiul politicienilor“
  • 27-01-2020
  • 1 Comentariu
  • 1366
  • 12

- Interviu posibil cu primul guvernator al României, fost minis­tru, primar și actual europarlamentar, Traian Băsescu -

Sîntem convinși că timpul ne va aduce în prim-plan adevărul perioadei în care Traian Băsescu – că despre el este vorba – a condus destinele României. Vom ști cum și de ce România și-a pierdut total suveranitatea, vom afla, poate, ce a fost în capul lui cînd a pus umărul la crearea a ceea ce azi se numește ,,Statul Paralel”, ce a stat la baza abuzurilor din Justiție, a corupției generalizate, vom afla detalii neștiute despre momentul tăierii salariilor din 2010, dar și  răspunsul la multe întrebări pe care, azi, mulți și le pun. Poate vom afla, mai devreme sau mai tîrziu, ce s-a întîmplat cu Flota comercială a României, dispărută ca prin farmec în anii ʼ90. Indiferent cît va dura, adevărul va ieși la iveală. Indiferent cîte dosare se vor arde și cîți martori incomozi vor dispărea, mai devreme sau mai tîrziu, totul va deveni limpede.

Iată-ne, așadar, stînd de vorbă, sub auspiciul suspiciunilor și al adevărului încă nedovedit, cu un imaginar Traian Băsescu, aflat în fața noastră, dominat de o puternică doză de sinceritate umană.

D.A.: Domnule președinte, asupra dvs. planează numeroase suspiciuni de corupție, dar și un real sentiment că nu sînteți un foarte mare iubitor al României. Ce ne puteți spune despre acest aspect negativ al activității dvs. politice din ultimii 30 de ani?

T.B.: De tot ceea ce se spune despre mine, puțin îmi pasă. Așa cum ați observat, și dvs., și cei care au dorit să fie în competiție cu mine în plan politic, sînt de neatins. Nimeni din țara asta, la acest moment, nu mă poate atinge nici măcar cu o floare. Iar de cînd sînt europarlamentar, e cu atît de mai bine. Am convingerea că tot ce am făcut în timpul mandatului de președinte nu doar că a fost bine, dar a fost și necesar. Este adevărat că asupra mea planează suspiciuni potrivit cărora am făcut Flota dispărută, am luat casa din Mihăileanu cu japca, și cîte și mai cîte, dar, cu toate acestea,  nimeni nu poate face nimic din punct de vedere legal. Sînt intangibil și asta o știu toți.

D.A.: Cum ați reușit să beneficiați de acest nivel de protecție? Aveți dosare legate de toți cei care au lucrat cu dvs.? Sau este ceva mai serios, poate pe malurile Potomacului?

T.B: Din fericire, poporul român este unul ușor de dus de nas. Aș vrea, înainte de orice discuție și de orice părere despre așa-zisa reacție în fața nedreptății a națiunii române, să urmăriți mesajele mele TV, din campania electorală, dar nu numai, în care am spus numai minciuni, numai tîmpenii. În fapt, orice aș fi spus, românii m-ar fi crezut și m-ar fi votat. Am spus și în 2004 tîmpenii, am spus și în 2009 la fel de multe minciuni. Rog să se urmărească aceste intervenții și veți vedea cît de mult rahat politic este acolo. Cu toate acestea, am avut două mandate de președinte, mi-am făcut de cap cum am putut, am băgat la pușcărie pe cine am vrut, am pus șef și am concediat pe cine am vrut și cînd am vrut. A spus careva ceva? Nimeni! Au existat acele două tentative de a mă da jos, dar s-a văzut cine e, pînă la urmă, jupîn în țara asta – și aici pot spune că nu despre mine e vorba, ci despre cei care, la rîndul lor, m-au ajutat să fiu președinte. Mă rog, guvernator, că președinte e mult spus. Poporul român este naiv, este slab pregătit, este laș și fricos, Dacă îi ucizi potențialii lideri, fie că sînt ei linșați mediatic sau fizic, poporul cade în blazare și nu-l mai interesează nimic legat de existența lui pe termen lung. Din acest motiv, cu ceva presă prielinică – și știți ce bine am stat, și stau, la acest capitol – nu doar că România nu mai are lideri care să o scoată din letargie, dar este atît de copleșită de europenism, capitalism, colonialism și militarism, încît nici măcar nu va ști care îi este calea de ieșire din întuneric. Am profitat la maxim de acest aspect și, împreună cu cei care îmi pupau tălpile și fundul, am reușit să pun la punct un sistem de subminare a tot ceea ce înseamnă Parlament și democrație în România, program care acum a ajuns la maturitate. Vedeți și voi ce bine se descurcă Iohannis cu ceea ce am creat eu. Sincer, la ce lipsă de reacție există în România, politicienii atuali trebuie să fure mai mult, să se pună bine cu Justiția – și văd că o fac bine acum cei de la PNL – și, cu ajutorul ei, pot face absolut tot ce doresc în această țară. Bravo lor! Eu nu am avut așa noroc!

D.A.: Vi se pare normal ca România să fie dusă atît de abrupt pe calea sărăciei? Credeți că e bine ce ați realizat ca politician? Unde este Flota României?

T.B.: Cum am spus, ca politician am realizat multe. Fetele mele sînt la adăpost, au case, au familii, au viitorul asigurat. La fel și eu, la fel și cei care au fost alături de mine. Nu am ce să îmi reproșez. Legat de România, aici este mai complicat. Nu poți să faci bine unei țări care efectiv nu dorește să îi fie bine. Eu am vrut să o fac prosperă și fericită,  dar mi-a trecut repede acest vis, această dorință, în momentul în care cei care mi-au propus să fiu președinte au lăsat de înțeles că nu ăsta este interesul lor. Misiunea mea principală, de care m-am achitat cu succes, a fost să distrug capitalul național al țării, să distrug companiile românești, să ofer cale liberă celor care doreau să ocupe piața românească cu diverse produse. Am reușit, după cum vedeți. Am aranjat lucrurile în așa fel încît cei din presa liberă să fie ori persecutați, ori închiși. Doar așa putem să avem o presă total liberă de… democrație. În fond, ca să obții ce îți dorești, ai nevoie de un puternic zgomot mediatic, care să asurzească puternic urechile românilor, asta în timp ce poți fura în liniște, tu și echipa ta. E simplu. Eu am ieșit la TV și am strigat că voi eradica corupția, că voi eradica contrabada, că voi distruge jaful. În realitate, am distrus companiile românești, patronii români, capitalul românesc în general. Asta este politica, asta am făcut. Iar românii nu doar că nu au spus nimic, dar m-au aplaudat, m-au votat, m-au iubit. Păi, cum să nu îi iubești pe români, politician fiind, cînd poți să faci ce vrei, să furi, să îi minți, să îți bați joc, și ei să fie de acord, să te voteze și să te aplaude la scenă deschisă. România este raiul politicienilor, vă spune unul care știe.

D.A.: Acum am înțeles modul dvs. de a percepe politica: totul este o minciună, se pare, de la cap, la coadă. Dar despre Flotă nu ați adus vorba. Chiar nu e nimic de spus?

T.B.: Treaba cu Flota este simplă. Nu doar eu eram interesat de ceva bani, de căpătuială. Erau mai mulți prinși în hora asta, și mă refer aici și la persoane sus puse din Servicii, fie că erau ele românești sau străine. Noi, la București, am realizat doar un mecanism care a mers ca uns, prin care vapoarele statului român erau trecute, pe bani puțini, către alt proprietar. Cei care au trăit acele vremuri auzeau destul de des pe la radio și tv despre vapoare românești arestate prin diverse porturi străine. Ei bine, aceasta a fost o modalitate. Au mai fost și altele, evident, dar asta a fost una cît de cît legală. Am reușit să scăpăm de Flotă, unii au cîștigat mulți bani din asta, alții au făcut ceva pușcărie pentru că aveam nevoie de țapi ispășitori, iar alții au fugit departe și își trăiesc viața bine mersi din acei bani. În ceea ce mă privește, faptul că eu nu am fost nici măcar deranjat de acel dosar dovedește amplitudinea acelei operațiuni și numărul celor implicați. Flota va rămîne un dosar greu de rezolvat din punct de vedere juridic, dar, ca operațiune, a fost o reușită pe toată linia. Eu nu am nici un stres, și nici cei care au participat nu au.

D.A.: Ce ne puteți spune despre rolul Statului paralel în activitatea dvs. de președinte-jucător al României?

T.B.: Cei care cunosc cît de cît activitatea politică, dar și firea românului, știu că, pentru a te impune, ai nevoie și de alte argumente, altele decît cele uzuale, de președinte. Credeți că puteam eu să distrug capitalul național, companiile românești, să aduc presa la comanda mea, și nu numai, doar cu prerogativele unui președinte al unei țări care nu este nici parlamentară, și nici prezidențială? Este normal să am și alte argumente, și am avut norocul ca, în primul an de președinție, să cunosc două persoane care se pliau perfect pe acest rol, de ,,mînă” a președintelui, ca să citez o funcție din ,,Urzeala Tronurilor” – o tînără cu aspirații înalte, și vorbesc aici de Laura, și un tînăr cu potențial, Florian. Ei doi au fost cei care au reprezentat baza de plecare pentru ceea ce urma să se facă în Justiție și prin Parchete. Am avut parte și de un ministru de Justiție destul de slab, așa că am putut să îmi pun în aplicare planul. Mă rog, planul nu îmi aparține, dar, teoretic, eu am fost cel care l-a dus la bun sfîrșit. Credeți dvs. că un parlamentar sau un judecător mai poate să zică ceva contra mea dacă primește în plic o poză cu el și amanta, sau cu el și un alt bărbat în pat? Păi nu! O parte din procurori și judecători au fost înregimentați în acest sistem, așa că totul a funcționat și încă funcționează cum trebuie, din cîte văd. Ca președinte, nu puteam face mare lucru, dar din spate, cu ajutorul cătușelor, am putut face totul. Și asta încă se vede. Trebuie să recunosc că am avut o mare dezamăgire în 2015, cînd cei care au fost promovați de mine au avut o tentativă de a mă deranja, dar după cum vedeți, totul s-a aranjat. Eu sînt europarlamentar, Florian este undeva în umbră, iar Laura este foarte bine aici, la Bruxelles.

D.A: Apropo de 2015, ce ne puteți spune despre relația dvs. cu Elena Udrea? Este adevărat ce se tot spune, că între dumneavoastră și doamna Udrea a fost ceva mai mult decît o relație profesională?

T.B.: Elena va rămîne pentru todeauna în inima mea de politician. A fost o mare bucurie prezența ei în viața mea. Mi-a demonstrat cît de loiale sînt femeile, în special cele care iubesc cu adevărat. Se spune că puterea este cel mai puternic afrodisiac, eu vă pot confirma pe deplin acest lucru. Am avut parte, ca președinte, dar și ca primar și ministru, de multe momente de bucurie în care această zicală s-a confirmat la maxim. Pentru mine însă, Elena va rămîne cea mai importantă colaboratoare pe toate planurile. Ca să vă răspund la întrebare, pot doar să confirm că am avut crize majore de gelozie din cauza ei, și asta s-a putut observa în activitatea DNA de la Baia Mare, de exemplu.

D.A.: În prezent, ca europarlamentar, ce obiectiv aveți? Cum evaluați actuala guvernare de la București?

T.B.: Ca reprezentant al României în Europa, voi face ceea ce știu mai bine, adică să vorbesc mult și să nu fac nimic. Îmi place să îmi dau cu părerea și să îi cert pe politicienii imbecili care sînt acum la cîrmă. Dar, personal, nu prea mai am multe obiective pe termen lung, mă concentrez pe aruncatul vorbelor și al prafului în ochii electoratului. Legat de ce se întîmplă la București cu guvernul PNL, cred că glumiți. Cum am spus, ăștia s-au prins că românul înghite orice, și se pare că Iohannis este cel mai priceput la asta. E clar nu doar că acest guvern nu face nimic, dar și-a pus în cap să fure la maxim, mai ales că Justiția e de partea lor. Pot spune că îi invidiez puțin, pe vremea mea mai erau cîțiva care se opuneau, mai era un Năstase, de care cu greu am scăpat, mai era un Iliescu, care se pare că e nemuritor. Acum nu mai e nimic, nu mai există nici un fel de opoziție reală în România, așa că e liber la furat. Am senzația că am ajuns iar în anii ʼ90, în acel sat fără cîini care era România atunci. Liberalii sînt hămesiți, Iohannis este total intangibil și decis să își ducă la bun sfîrșit misiunea primită. Eu, așa cum am spus, am avut misiunea de a distruge capitalul românesc, de a lăsa cale liberă firmelor străine, de a avea presa toată la picioare. Pot spune că Iohannis are obiectivul clar de dezmembrare a României, sau, în cel mai bun caz, de secătuire a ei de resurse. Și, pentru asta, avea nevoie de un premier precum Orban, care știu bine că poate să fie și mîine arestat, precum și de alte păpuși de paie, care să îi îndeplinească ordinele. Ei știu că România nu are cum să îi pedepsească, așa că își fac de cap total. Pot spune că perioada asta poate fi denumită în istorie ,,liber total la furt”, pentru că cei care sînt acolo, sus, asta vor face. Vor fura mult mai mult decît am furat noi, PDL-ul. De fapt, dacă vă uitați bine, PNL-ul de acum este PDL-ul de atunci, cu mici excepții.

D.A.: Credeți că România mai are vreo șansă?

T.B.: Doar dacă un mare cataclism epidemiologic, un virus, va scăpa dintr-un laborator și va ucide toți politicienii, atunci e posibil să fie vreo șansă pentru România. Altfel, nu. Românii nu se vor trezi decît atunci cînd va fi prea tîrziu. De fapt, este deja prea tîrziu, poate doar o minune să facă România o țară bogată. Dar, dacă minunea vine la pachet cu oferta de tigăi la supermarket, e posibil ca românii să lase minunea din mîini și să meargă să cumpere tigaia mult visată.

N.A.: Acest interviu a fost realizat în scopul readucerii aminte a unor evenimente importante din ultimii 30 de ani. De asemenea, el este un pamflet și trebuie tratat ca atare!

Dante Alighieri

 

Imi place articolul
Lasa un comentariu
Nota: HTML nu este primiti!
Trimite