România pitorească Tunelul celor 365 de sfinţi de la Schitul Straja.
  • 19-06-2023
  • 0 Comentarii
  • 233
  • 3

În staţiunea montană Straja din Valea Jiului, nu departe de Masivul Vîlcan (1.946 m altitudine) ce face parte din Munţii Retezat-Godeanu, există o construcție unică în Europa. Un tunel impresionant din beton, de 54 m lungime, în interiorul căruia sînt pictați 365 de sfinți din calendarul ortodox, pentru fiecare zi din an. Tavanul este acoperit cu scene din Vechiul şi Noul Testament, iar o candelă veșnic aprinsă în interiorul tunelului este mutată în fiecare zi în fața icoanei sfîntului care marchează data curentă din calendar.
Tunelul face legătura între drumul principal din stațiunea Straja și bisericuța din lemn ce poartă hramul Sfinților Apostoli Constantin și Elena și a fost construit, în anul 2006, din dorința oamenilor care își doreau să ajungă și iarna, cînd troienele ajung chiar şi de trei metri, la schitul din lemn din stațiunea Straja, ridicat la peste 1.700 de metri altitudine. Ideea acestui tunel și construirea lui se datorează cabanierului Emil Părău, care a plecat de la căutarea unei soluții practice prin care turiștii credincioși să poată ajunge la schitul de lemn și pe timp de iarnă. Aflat în Valea Jiului, zonă minieră a județului Hunedoara, tunelul a fost construit aidoma unei galerii de mină, la realizarea lui fiind utilizate aceleași materiale ca în cazul unei galerii miniere.
Schitul Straja, ridicat în anul 1999, cuprinde o biserică de lemn și cîteva chilii și a devenit, alături de Crucea Eroilor și de calendarul pictat din tunelul de acces, unul dintre simbolurile stațiunii. Aici este locul unde se organizează slujbe la sărbătorile de peste an, cel mai mare eveniment fiind legat de Vinerea Mare, atunci cînd este depusă crucea din lemn de paltin, ce este purtată pe umeri de credincioși cale de peste 10 km, pe Drumul Crucii, de la Lupeni, la Straja.
Pictura interioară a tunelului s-a realizat în doi ani. Calendarul orthodox pictat pe interiorul tunelului începe cu data de 1 septembrie, urmînd astfel cutuma anului bisericesc. Lunile anului ocupă partea stîngă a tunelului, de la intrare spre curtea interioară a bisericii, iar pe partea dreaptă sînt reprezentate 12 prăznicare ortodoxe, alături de cele 10 Porunci creștine.
La ambele capete ale tunelului sînt porţi masive din lemn, iar lumina naturală este asigurată prin ferestrele decupate sub forma unor cruci. Iarna, cînd zăpada este mare, abia dacă se mai poate zări afară, pentru că ninsoarea acoperă aproape în totalitate tunelul. Vara, în schimb, peisajul care se deschide privirii îmbină frumusețea muntelui înverzit cu panorama Văii Jiului.
,,Icoana este poarta către Dumnezeu” – spune unul dintre preoţii de la Schitul Straja, ,,Tunelul sfinţilor” fiind, în opinia sa, una dintre formele prin care omul se poate apropia mai mult de divinitate. Este şi opinia împărtăşită de vizitatori. Mulţi vin din curiozitate, alţii spun că se liniştesc şi se pregătesc sufleteşte de sărbătorile creştine pentru că aici, la schitul din Straja, se săvîrşesc slujbe speciale în cursul anului.
Și tot aici, pe un deal, nu departe de schit, este ridicată Crucea Eroilor care, prin dimensiunile sale, este comparabilă cu cea de pe Caraiman. Cu o înălțime de 18,6 metri și o anvergură a brațelor de 9 metri, crucea aduce aminte călătorilor de cei 800 de ostași români care au pierit în Straja, în timpul unor lupte din Primul Război Mondial.
Poate de aceea, oamenii locului spun că stațiunea este protejată de simbolurile creștine, iar argumentul principal este că dintre toți turiștii care au urcat în Straja nici unul nu a pierit pe munte.
Există și o poveste legată de tunel, de schitul și Crucea Eroilor din Straja. În anul 1996, la Cabana Montana, chiar de Sfinții Constantin și Elena, un turist a aprins lumina într-o încăpere. Becul s-a ars, iar flama de la filament a imprimat pe interiorul becului o cruce. Becul a fost spart de către unul dintre turiști, dar după numai două săptămîni fenomenul s-a repetat. Becul acela poate fi văzut la schitul Straja, iar interpretarea dată atunci de un călugăr a fost legată de cei opt sute de ostași care au murit în zonă în timpul Marelui Război.
R.M.

Imi place articolul
Lasa un comentariu
Nota: HTML nu este primiti!
Trimite