„România Mare – 1700“
  • 10-07-2023
  • 0 Comentarii
  • 276
  • 1

Era România în schimbare,
Într-un secol, pentru-a doua oară,
Se sculase clasa muncitoare,
Ordine să facă iute-n țară;

Ce-a ieșit, acuma știm cu toții,
Ca-n război și ca la revoluție,
Ies la suprafață idioții
Ce provoacă-o mare involuție;

Dintr-o țară cu-n popor cu rădăcini
Pînă-n stînca tare din Carpați,
Am ajuns o slugă la străini,
Parcă-am fi mereu refugiați;

Azi, ne fură-ai lor, dar și ai noștri,
Fără să le pese de popor.
Chiar de plîngem, stăm mereu ca proștii
Și vrem de la Domnul ajutor;

În acel moment de disperare
Dintre noi s-au ridicat români,
Și-n revista „România Mare”
Ne-au adus lumină din străbuni,

Și-au rescris Istoria cu pana
Moștenită de la cronicari,
Scrisul lor vindecînd rana,
Cu speranța României Mari;

Chiar dacă acum sînt printre stele,
Visul lor îl ducem mai departe,
Într-un timp rebel, cu zile grele,
Scriem despre țară ca-ntr-o carte;

De popor și de români vom scrie,
Tot aici ne veți găsi mereu.
Noi vom apăra cu bucurie
Lumea ce-a lăsat-o Dumnezeu!
GEO CIOLCAN

Imi place articolul
Lasa un comentariu
Nota: HTML nu este primiti!
Trimite