Lumea de astăzi este mai democratică decît cea din 1975, subliniază raportul, care arată că mai mult de jumătate dintre statele lumii (62%, adică 97 de ţări) sînt democratice, comparativ cu 26% în 1975, ceea ce înseamnă că 57% din populaţia lumii trăiește într-o democraţie, faţă de 36% în 1975. Între 2008 și 2018, numărul de state democratice a crescut de la 90 la 97, în pofida diminuării ritmului de expansiune democratică la nivel global, începînd cu mijlocul anilor ’90.

Potrivit studiului, 81% dintre democraţiile lumii s-au dovedit rezistente la provocări, menţinîndu-și cursul ales, iar cererea populară de democraţie există și în ţările care nu au experimentat niciodată democraţia (protestele din 2019 din Algeria, Egipt și Sudan). În 2018, în urma protestelor, Armenia și Malaezia au făcut tranziţia spre democraţie, deși păreau regimuri hibride durabile. În același timp, regimurile hibride și cele nedemocratice formează 38% dintre statele lumii, găzduind 43% din populaţie, iar un număr consistent dintre aceste ţări au devenit mai represive.

Veștile cele mai rele se referă la calitatea democraţiilor din lume, intrate într-un procent de erodare. Deși cel mai mare număr de democraţii slabe se regăsesc în Africa, regresul democratic este un proces care nu ocolește statele niciunui continent.

Mai mult de jumătate dintre regimurile din America de Nord, Europa, Asia și Pacific suferă o eroziune a democraţiei, care „implică slăbirea graduală și intenţionată a sistemului de control și echilibru și îngrădirea libertăţilor civile”. „Europa se confruntă cu număr de provocări legate de erodarea democraţiei şi derivă tot mai sever spre un adevărat regres democratic, precum şi unele tendinţe autoritare manifestate de un număr de regimuri politice din regiune, precum Turcia în sudul Europei şi Ungaria, Polonia şi România în estul şi centrul continentului”, menţionează studiul.

Datele culese în 2018 arată că 10 state ale lumii au cunoscut un regres al democraţiei, iar România este nou-venită în clubul celor 5 ţări europene cu derapaje semnificative ale democraţiei (raportul amintește și Ucraina, subliniind, însă, că aici eroziunea democraţiei s-a produs într-o măsură mai mică). Prin comparaţie, democraţie este în regres din 2006 în Ungaria, din 2013 în Polonia și din 2008 în Turcia. „Regresul democratic sever din România a început mult mai recent (în 2017) dar este, de asemenea, foarte îngrijorător, cu un declin semnificativ privind libertăţile civile, eficienţa parlamentară, independenţa Justiţiei, dar și participarea societăţii civile și accesul la Justiţie”, menţionează documentul. De asemenea, raportul avertizează că democraţia din Europa se confruntă și cu provocări reprezentate de „ascensiunea partidelor și ideologiilor extremiste, respingerea principiilor liberale și consolidarea puterii executive prin lideri care încearcă să slăbească democraţia, folosind instrumente democratice”.

C.L.